Acest articol a fost publicat prima data pe reteaua literara ca raspuns la un articol de manipulare prin culpabilizare http://reteaualiterara.ning.com/ si se afla pe: TRANCE GATE/POARTA TRANSEI ...
cuvintele apartin lui Bill Gates
ghid pentru succesul în dezvoltarea personalăFull description
gcfghFull description
MedicinaFull description
MedicinaFull description
Full description
MariusMaria
MariusMaria
cosmin cimpanu
De Ce Nu Te Poti Schimba Brusc Si Pe Altii
iseng.Deskripsi lengkap
newsletter
DEMO Djuvara Neagu
φ
Amaliyah NUFull description
contains nu wave
Istoria Culturii Romane Moderne
P. P. Panaitescu – Interpretari romanesti romanesti VI DE CE N-AU CUCERIT TURCII T?RILE T?RILE ROM?NE Cucerire sau asa!itate? asa!itate? C"n# cucerirea otoman$ s-a %ntins %n %n Europa ca c a o mare care acoper$ p$m"nturi!e& p$m"nturi!e& !a Dun$re Dun$re a %nt"!nit %nt"!nit pe rom"ni. rom"ni. Cea #int"i !upt$ mare %ntre %ntre rom"ni si turci& pe p$m"nt p$m"nt rom"nesc& a 'ost !a Roine& %n ()*+& si Mircea a %n'r"nt cu oamenii !ui& ,oieri si t$rani& osti!e R$s$ritu!ui a!e su!tanu!ui aiai#. Cu c"tea #ecenii %nainte& #etasamente rom"nesti !uptaser$ #inco!o #e Dun$re a!$turi #e s!ai& s!ai& %mpotria n$$!itori!or asiatici. Lupta rom"ni!or cu turcii %nceput$ #e mare!e Mircea& care c are este& ast'e!& ce! #int"i # int"i caa!er rom"n r om"n a! crestin$t$tii& cr estin$t$tii& a tinut& cu %ntreruperi& eacuri %ntre/i. A 'ost& %nt"i& un eac %n care s-a %ncercat oprirea a!u!ui turcesc0 #up$ Mircea& a !uptat Ioan Corin cu puteri!e Ar#ea!u!ui& a"n# oastea !ui ar#e!eneasc$si nu oastea re/atu!ui un/uresc si apoi& %n Mo!#oa& 1te'an ce! Mare& o 2um$tate #e eac. 3iecare #in ce!e trei proincii proincii rom"nesti rom"nesti si-a si-a #at pe r"n# contri,utia %n %n acest 4r$,oi #e o sut$ #e ani5. C"n# 1te'an a %nc6is oc6ii& aceast$ 'a$ a !uptei se terminase7 rom"nii se 'ac asa!i ai su!tanu!ui& p!$tesc un tri,ut anua!& mai t"riu #omnii se #uc s$ cear$ inestirea !a picioare!e tronu!ui pa#isa6u!ui. Despre proportii!e sacri'iciu!ui rom"nesc pentru crestin$tate m$rturiseste un istoric ita!ian %n sericiu! re/e!ui Un/ariei7 4r$,oiu! cu turcii a prooca pro ocatt asa #e mare pustiire pu stiire acestei t$ri 8tara 8tar a Rom"neasc$9& %nc"t a,ia mai r$m"n oameni care s$ cu!tie o/oare!e.5( Dar acum urmea$ 'aa a #oua0 #esi %mp$r$tia turcu!ui trecuse peste t$ri!e Rom"ne si Un/aria 'usese '$cut$ pasa!"c iar 1emi!una se iise su, i#uri!e Vienei& totusi to tusi rom"nii r om"nii se scoa!$ mereu %n !upta pentru !i,ertatea !or. oierii ri#ic$ oieoi #e r$scoa!$& e remea mari!or r$merite& a#esea '$r$ n$#e2#e7 cu Ra#u o#$ #e !a A'umati& Ion o#$ ce! Cump!it si& mai a!es& cu Mi6ai o#$ ce! Vitea. Dup$ epoca #e reistent$ urmea$ acum epoca r$scoa!e!or. De c"te ori ecinii cei mari ai rom"ni!or7 %mp$ratu! #e !a Viena si craiu! #in Cracoia& or s$ porneasc$ r$,oi %mpotria turci!or& /$sesc ite2i /ata #e !upt$ !upt $ %ntre rom"ni0 o n$#e2#e #e !i,ertate c"t c" t #e mic$ si "!$taia& care se cre#ea stins$& prin#e a se ri#ica #in nou.. U!timii #omni rom"ni r$scu!ati %mpotria turci!or au 'ost 1te'an o#$ Petriceicu %n Mo!#oa& Constantin o#$1er,an %n tara tara Rom"neasc$ cu :6eor/6e II R;9& ca si %n !upta #e !a Mo6;cs 8(@>9& c"n# a pierit %n m!astini oastea 'eu#a!$ a Un/ariei cu re/e!e ei.@ ?n sc6im,& oastea #e t$rani si ,oieri& !e/at$ #e co#ri si p$suri!e munti!or rom"nesti& rom"nesti& era %n stare nu s$ #istru/$ puterea otoman$& #ar s$ %nt"rie %naint %naintarea area ei. ( A. on'inius& istoria Panonica& Co!onia& (>*B& p. ))(. ) )(. 1e stie c$ acest istoric a 'ost secretaru ! !ui Matias Corin. Pasa2u! citat prieste !upte!e !ui V!a# Dracu! 8(+)>-(++>9 cu turcii. @ Episcopu! Pao!o :ioio scria %mp$ratu!ui Caro! uintu! %n !e/$tur$ cu !upta #e !a Mo6;cs7 4Turcii sunt mai ,uni so!#ati #ec"t ai nostri #in trei motie7 %nt"i& #in pricina #iscip!inei& care este rar$ !a noi0 a! #oi!ea& pentru c$ ei se arunc$ %n !upt$ cu conin/ere ne,uneasc$ spre moarte si/ur$& c$ci cre# c$ 'iecare are scris %n 'runte cum si c"n# tre,uie s$ moar$0 si a! trei!ea& pentru c$ turcii tr$iesc '$r$ p"ine si '$r$ in si a#esea !e a2un/e ore si ap$5 8citat #e :er6ar# :eiss!er& Europisc6e Do
C"n# %naintarea turceasc$ a 'ost %n stare s$-si %n#repte /rosu! 'orte!or asupra Europei centra!e 8primu! ase#iu a! Vienei& !a (@*9& ea nu s-a mai ciocnit cu oastea 'eu#a!$ a no,i!i!or& ci cu osti!e cu arme #e 'oc& pusti si tunuri& a!e re/i!or. Aceste osti mo#erne - suntem %n epoca mercenari!or specia!iati %n arta r$,oiu!ui r$,o iu!ui - erau acum superioare superioar e ca te6nic$ si armament ce!or turcesti0 %naintarea 1emi!unii a 'ost %nt"i oprit$& apoi& pe p e m$sur$ ce armamentu! se per'ectiona& per'ec tiona& puterea pu terea
otoman$ a %nceput s$ #ea %napoi. Asa#ar& %nt"rierea proocat$ #e reistenta rom"neasc$ n-a %nsemnat numai o !upt$ #e uur$ a 'orte!or turcesti& ea a 'ost 6ot$r"toare7 a %n/$#uit trans'ormarea armate!or %n e#erea %n'r"n/erii n$$!itori!or. Totusi& cum se stie si cum era 'iresc& %n 'ata uriase!or 'orte mi!itare otomane& ce!e mai importante a!e Europei #e atunci& ap$rarea !oca!$ rom"neasc$ a 'ost r$,it$ %n ce!e #in urm$. Nu at"t ,$t$!ii!e %n c"mp #esc6is erau 6ot$r"toare %n r$,oaie!e #in Eu! Me#iu pentru supunerea unei t$ri sau proincii& c"t st$p"nirea cet$ti!or care 'iHau #ura,i! pe %nin/$tor pe p$m"ntu! cucerit. Lupta t$rii Rom"nesti si a Mo!#oei cu turcii s-a %nc6eiat %n #auna noastr$ atunci c"n# cununa #e cet$ti ce %ncon2ura& c"te una #eose,it$& 'iecare #in ce!e #ou$ state& a 'ost rupt$. Turcii ocup"n# :iur/iu!& r$i!a si Turnu M$/ure!e& !inia #e ap$rare a t$rii Rom"nesti #e !a su# a 'ost str$puns$ si in#epen#enta mi!itar$ a statu!ui muntean a a2uns !a termen. Dup$ aceea& C6i!ia& Cetatea A!,$& au c$ut si e!e si asa s-au #$r"mat i#uri!e Mo!#oei. C$#erea cet$ti!or a 'ost e!ementu! #ecisi pentru apunerea in#epen#entei Principate!or Rom"ne. ?n aceast$ priint$& Ar#ea!u! a urmat aceeasi soart$. C$#erea Ora#iei Mari %n m"ini!e turci!or a %nsemnat %n'r"n/erea reistentei !ui :6eor/6e II R;
trans'ormat$ %n pasa!"c si p$m"ntu! Ar#ea!u!ui !ucrat #e t$ranii rom"ni 'usese %mp$rtit proprietari!or no,i!i un/uri %n epoca ce a urmat #up$ cucerirea acestei t$ri. Cucerirea turceasc$ %nsemna& #eci& urm$ri a#"nci asupra structurii socia!e& o %mputinare a or/anismu!ui nationa!& ceea ce !a noi nu s-a %nt"mp!at. 1e e#e usor #e aci importanta pro,!emei pus$ mai sus7 #e ce n-au 'ost cucerite #e turci tara Rom"neasc$& Mo!#oa si Transi!ania& #e ce n-au 'ost %ncorporate Imperiu!ui Otoman& #up$ c6ipu! 1er,iei& u!/ariei& :reciei si Un/ariei? De ce s-au mu!tumit turcii cu c"tea puncte #e spri2in %nt$rite& asa-numite!e raia!e& si n-au cucerit tara %ntrea/$si #e c"te ori osti!e turcesti au cuprins-o& tot #e at"tea ori s-au retras? Ca #e o,icei& c"n# e or,a #e pro,!eme istorice& care %n timp se %ntin# pe o perioa#$ #e mai mu!te eacuri& sunt mai mu!te caue care concur/ spre ace!asi reu!tat. Istoricu! care urm$reste eHp!icarea 'enomene!or trecutu!ui nu tre,uie nicio#at$ s$ se opreasc$ !a o sin/ur$ pricin$ a !or& #at$ 'iin# comp!eHitatea ietii socia!e& economice si po!itice. Vom eHamina& pe r"n#& eHp!icatii!e ce reies #in cunoasterea !inii!or mari a!e istoriei si a!e situatiei /eo/ra'ice a poporu!ui rom"n. EHp!oatarea /r"naru!ui %mp$r$tiei. ?ntinse!e st$p"niri a!e Imperiu!ui Otoman %n Europa& Asia si A'rica erau %n mare parte t$ri muntoase sau cu mari %ntin#eri pustii. Numai E/iptu!& tar$ #e mu!t is!amiat$ si #e !im,$ ara,$& cucerita #e su!tanu! 1e!im %n eacu! a! =VI-!ea& era un a#e$rat /r"nar. Dar& cu aceast$ eHceptie& am putea caracteria Imperiu! Otoman ca 'iin# compus #in t$ri re!ati s$race. A,ia %n C"mpia Dun$rii au a'!at turcii re/iuni ,une #e a/ricu!tur$& cu c"mpii m$noase& care puteau 6r$ni mu!timi!e %mp$r$tiei. ?n sc6im,& tara Rom"neasc$si Mo!#oa& cu cu!tura /r"ne!or& care cuprin#ea sesuri!e si #ea!uri!e& cu uriase!e turme #e ite si 6er/6e!ii #e cai& estite pe remuri %n toat$ Europa& p"n$ %n 1i!eia si oemia& cu marea cu!tur$ #e a!,ine %n pris$ci& care 'urniau mierea& a!iment esentia! %n Eu! Me#iu& c"n# nu eHista %nc$ a6$ru!& si ceara& sin/uru! materia! pentru !uminat& erau %ntr-un contrast i,itor cu re/iuni!e mai s$race #e #inco!o #e Dun$re. ?nc$ #in Antic6itate& co!onii!e /recesti #e !a Marea Nea/r$& TJras& istria& Tomis& Ca!!atis& 'useser$ aseate %n ace!e p$rti %n ca!itate #e emporii #e comert& care mi2!oceau a#ucerea /r"ne!or si peste!ui s$rat pentru %n#estu!area tinuturi!or s$race #in :recia. Ace!asi ro! !-au 2ucat apoi& %n Eu! Me#iu& co!onii!e /enoee #in C6i!ia si Cetatea A!,$& prin care ne/ustorii a#uceau m$r'uri!e #in interior& !e %nc$rcau pe cor$,ii %na!te cu p"ne si !e #uceau %n Orient& %n Ita!ia si mai #eparte c6iar. Asa#ar& ca o 'unctie istoric$& t$ri!e Rom"ne aseate %n re/iuni!e m$noase #e !a nor#u! Dun$rii #e Fos au 'ost /r"naru! #in care-si tr$/eau su,istenta t$ri!e su#ice mai s$race& :recia& iantu! si a!te!e. Asa a 'ost si %n timpu! sueranit$tii otomane0 Principate!e Rom"ne au #eenit 4/r"naru! %mp$r$tiei5& termen uitat %n eacu! a! =VIII-!ea& #ar care se potriea si pentru remi mai ec6i. De !a o reme& 6rana capita!ei Imperiu!ui Otoman si a osti!or europene a!e su!tanu!ui era %ntemeiat$ pe transporturi!e re/u!ate #e /r"ne& ite 8a'ar$ #e porci& ,ine%nte!es9 si cear$ %mp$r$teasc$& a#use #in tara Rom"neasc$si Mo!#oa si mai putin #in Ar#ea!. ?ntr-un stu#iu intitu!at LKapproisionnement #e Constantinop!e& #. :. r$tianu a ar$tat sistemu! #e aproiionare a capita!ei Imperiu!ui iantin& #eenit$ mai t"riu capita!a turci!or si ro!u! pe care !-au 2ucat Principate!e Rom"ne %n acest sistem.) ) :. r$tianu& ?tu#es sur !Kapproisionnement #e Constantinop!e& %n o!umu! ?tu#es ,Jantines # K6istoire conomiue et socia!e& Paris& (*)G& p. (@ si urm. si& %n specia!& p. ((-(.
1e poate& #eci& spune c$& #in punct #e e#ere economic& st$p"nirea Principate!or Rom"ne era esentia!$ pentru turci. ?n aceast$ !umin$& pro,!ema pus$ #e noi mai sus se pune acum %n acest c6ip7 #e ce n-au eHp!oatat turcii aceste ,o/$tii #irect& am ice %n re/ie& ci !e-au !$sat %n seama a#ministratiei !oca!e a #omni!or si ,oieri!or rom"ni? Aci atin/em o c6estiune esentia!$ #in istoria Imperiu!ui Otoman. Cucerirea si st$p"nirea tinuturi!or #o,"n#ite #e turci au 'ost '$cute p"n$ !a eHtinctia comp!et$ a ,o/$tii!or0 a 'ost o eHp!oatare& nu o 'ructi'icare. Turcii n-au aut nicio#at$ ca!it$ti #e co!onisti si #e or/aniatori %n #omeniu! economic. Ei nu %m,o/$teau proincii!e cucerite prin intro#ucerea unei te6nici superioare& cum '$cuser$& #e pi!#$& romanii %n proincii!e !or& ci sec$tuiau ,o/$tii!e& '$r$ a crea ioare noi #e ,unuri. Cucerirea turceasc$ a 'ost pur mi!itar$si #up$ sec$tuirea unei re/iuni& ea se arunca asupra a!teia %necinate. Prop$sirea imperiu!ui se ,aa numai pe cuceriri noi& pe m$r'uri&
aeri si ,iruri ce urmau s$ treac$ prin cucerire %n istieria %mp$r$tiei. Puterea su!tani!or a stat %n putinta #e a co!onia ostasi pe p$m"ntu! cucerit& ca mosieri ce tr$iau #e pe urma crestini!or. 4Timare!e5& 'ie'uri!e mi!itare otomane& n-au 'ost ca %n Apus caua unei anar6ii 'eu#a!e& c$ci su!tanii& %n epoca #e crestere a imperiu!ui& aeau mereu !a #ispoitie p$m"nturi noi #e eHp!oatat si prin aceasta tineau %n 'r"u pe prii!e/iati& cre"n# noi cete #e cre#inciosi& c"n# recunostinta ce!or ec6i %ncepea s$ se r$ceasc$. Dar c"n# epoca cuceriri!or a %ncetat& turcii n-au putut s$ se mentie ca mare putere pe temeiu! st$p"niri!or ce!or ec6i& care 'useser$ eHp!oatate s$!,atic si ruina economic$ a Turciei a prece#at pr$,usirea ei po!itic$. Aceasta este caua principa!$ a c$#erii Imperiu!ui Otoman. ?n aceast$ priint$& c$#erea !ui se poate asem$na cu aceea a Imperiu!ui 1panio!& care a 'ost tot un imperiu #e rea or/aniatie economic$ a cuceriri!or care n-au 'ost 'ructi'icate. Ruina economic$ a Imperiu!ui Otoman n-a #us !a ime#iata !ui #estr$mare& c$ci teritorii!e !ui sereau popoare!or cu #eo!tare mare economic$ #in Europa ca #e,useu a! m$r'uri!or !or& si e!e au #eenit #in aceast$ cau$ ap$r$toare!e inte/rit$tii !ui. Aceasta este eHp!icatia 'aptu!ui c$ An/!ia %n specia!& #ar si 3ranta& s-au '$cut ap$r$toare!e Turciei %n eacu! a! =I=-!ea0 e!e ap$rau un teritoriu pe care st$p"nii nu stiau s$-! c6ierniseasc$ si #e aceea urma s$ 'ie eHp!oatat economiceste #e 4apuseni5. ?n aceast$ priint$& mare!e Montesuieu 'ace o o,seratie 'oarte su,ti!$ %n ce!e,re!e sa!e Consi#rations sur !es causes #e !a /ran#eur #es Romains et #e !eur #ca#ence. 1$ se notee c$ aceast$ carte a ap$rut %n ()+& %nainte #e r$,oaie!e ruso-turce a!e Ecaterinei II& care au ar$tat #e'initia #ec$#ere a turci!or. ?n capito!u! ==III& Montesuieu scrie7 4LKempire #es Turcs est a prsent a peu-pres #ans !e meme #e/r #e 'ai,!esse ou tait autre'ois ce!ui #es :recs0 mais i! su,sistera !on/temps. Car si ue!ue prince ue ce 'ut mettait cet empire en pri!& en poursuiant ses conuetes& !es trois puissances commerantes #e !KEurope + 8 + 1e %nte!e/e 7 An/!ia& 3ranta si O!an#a. 9 connaissent trop !eurs a''aires& pour nKen pas pren#re !a #'ense sur !e c6amp. CKest !eur '!icit ue Dieu eut permis uKi! soit #ans !e mon#e #es nations propres a poss#er inuti!ement un /ran# empire5. ?n comparatie cu nepriceperea si eHp!oatarea s$!,atic$ turceasc$ - e #estu! s$ spunem c$ p$#uri!e Peninsu!ei a!canice au 'ost t$iate si nu au 'ost rep!antate& c$ nu s-au %n'iintat cu!turi noi si ,o/$tii!e miniere au 'ost !$sate %n p$r$sire - or/aniarea economic$ a Principate!or Rom"ne su, e/i#a #omni!or si a ,oieri!or a 'ost cuminte si 'ructuoas$. Rom"nii au 'ost si sunt un neam #e a/ricu!tori muncitori& nu #e cuceritori0 erau specia!isti %n a/ricu!tur$si cresterea ite!or& pro'esiune pe care o aeau %n s"n/e. Domnii rom"ni au 'ructi'icat cu %nte!epciune ,o/$tii!e t$rii& oper$ esentia!$ %n istoria noastr$& care !e este prea rar recunoscut$. Domnii Mo!#oei au '$cut #in eacu! a! =IV-!ea p"n$ %n a! =VI-!ea o urias$ oper$ #e co!oniare a p$m"nturi!or pustii #intre Prut si Nistru& cu r$esi si curteni& 'ructi'ic"n# aceste mosii a!e t$rii. Mircea ce! $tr"n a #esc6is cu mesteri sasi mine!e #e aram$ #e !a aia #e Aram$. 1te'an ce! Mare a a#us %n Mo!#oa ita #e To
cea mai %nsemnat$& pentru care turcii n-au cucerit Principate!e Rom"ne si nu !e-au %n/!o,at !a %mp$r$tia !or. Dup$ ce arme!e rom"nesti au ap$rat timp #e mai ,ine #e un eac neat"rnarea t$rii& ,una /ospo#$rie rom"neasc$& priceperea %n ce!e economice a 'erit !a r"n#u! ei tara #e cotropirea str$in$. Rom"nii si #rumu! o'ensiei otomane. 1te'an ce! Mare scria #o/e!ui Venetiei si papei& cer"n# a2utor %mpotria p$/"ni!or7 4Nu reau s$ mai spun c"t #e 'o!ositoare este pentru tre,i!e crestinesti aceast$ t$risoar$ a mea0 socot c$ este #e prisos& 'iin#c$ !ucru! e prea $#it& c$ ea este seraiu! 8cetatea9 t$rii Un/uresti si a! Po!oniei si este stra2a acestor #ou$ craii. A'ar$ #e asta& 'iin#c$ turcu! s-a %mpie#icat #e mine& mu!ti crestini au r$mas %n !iniste5. Pe aci urma s$ treac$ n$$!irea otoman$& cre#ea 1te'an& si& #ac$ i#u! rom"nesc se pr$,usea& prime2#ia cuceririi asiatice atin/ea t$ri!e cato!ice #in centru! continentu!ui si apoi ce!e #in Apus. Cii!iatia crestin$ %n %ntre/ime sta s$ piar$& ec6i!e centre #e cu!tur$& re/ate!e si imperii!e urmau s$ se pr$,useasc$ su, noua n$$!ire a ,ar,ari!or. 1i totusi& nu prin Mo!#oa& nu prin tara Rom"neasc$ au trecut turcii c"n# au cucerit Un/aria. Lupta cea mare& %n care a pierit re/e!e Lu#oic II si toat$ n o,i!imea& s-a #at !a Mo6;cs 8(@>9& pe Dun$rea centra!$0 osti!e turcesti eneau #e !a e!/ra#& cetate cucerit$ cu cinci ani %nainte #e su!tanu! 1o!iman Ma/ni'icu!. 1i mai t"riu& c"n# a c$ut u#a si c"n# %n #ou$ r"n#uri a 'ost atacat$ Viena 8(@* si (>G)9& tot pe ace!asi #rum mare a! armate!or& Constantinopo!-A#rianopo!-e!/ra# si Dun$rea mi2!ocie& au trecut otomanii spre Europa centra!$. Drumu! mi!itar #e !a iant prin A#rianopo!& 3i!ipopo!& 1o'ia& Nis& e!/ra# a 'ost %nc$ #in Antic6itate principa!a arter$ #e comunicatie a Peninsu!ei a!canice& 'o!osit$ pe r"n# #e romani& #e ,iantini& #e cruciati si !a urm$ #e turci. Era un #rum pietruit #e romani& care str$,$tea peninsu!a #e-a curmeisu! si putea 'i continuat pe ap$& cu cor$,ii!e pe Dun$re& sau pe uscat& pe mar/ini!e !ui& spre u#a& Viena si :ermania& #rum mi!itar si& %n ace!asi timp& #rum comercia!. Era sin/uru! #rum #esc6is si potriit pentru p$trun#erea #in Peninsu!a a!canic$ spre centru! continentu!ui& a#ic$ %n #irectia nor#-est. Directia o'ensiei otomane spre Europa centra!$ nu putea 'i #ec"t aceasta0 sin/ura ,res$ #esc6is$ %n aceast$ #irectie este c"mpia Un/ariei. Constient sau nu& su!tanii turci tin#eau s$ cucereasc$ una #up$ a!ta proincii!e %n #irectia Europei mi2!ocii. A,ia %n seco!u! a! =VII-!ea au 'ost eHpe#itii turcesti #e cucerire si spre Po!onia& care s-au oprit& %ns$& %n Po#o!ia si !a Camenita. Po!onia nu era pe !inia principa!$ a cuceririi otomane& ci pe o !inie secun#ar$& si #e aceea acum c"tia ani istoricu! O. :r C. FireQe<& Die eerstrasse on e!/ra# nac6 onstantinope! un# #ie a! O. :r
Principate!e Rom"ne erau totusi& cum spune 1te'an o#$& poart$ pentru Un/aria si Po!onia& #ar spre Po!onia nu se %n#reptau turcii& iar pentru Un/aria nu era poarta principa!$& ci numai o poart$ secun#ar$. E #estu! ca cinea s$ prieasc$ 6arta& spre a se conin/e #e acest a#e$r. Ca o armat$ turceasc$ s$ poat$ ataca Un/aria prin aceast$ 4poart$5& tre,uia s$ treac$ a!canii prin p$suri!e str"mte #e !a r$s$rit& apoi o,staco!u! Dun$rii& #e aci& Carpatii si& !a urm$& Muntii Apuseni& a#ic$ pe o ca!e !un/$si %ntoars$& t$iat$ #e pie#ici natura!e aproape #e netrecut& '$r$ c$i #e p$trun#ere. E #rept c$ incursiuni turcesti au 'ost '$cute si pe aceast$ ca!e 8!upta #e !a C"mpu! P"inii& !"n/$ Or$stie& (+*9& #ar nicio#at$ n-a trecut pe aci o mare oaste #e cucerire& su, con#ucerea su!tanu!ui& %mpotria Un/ariei sau a Austriei. At"t Ma6ome# II !a 1a,atsi e!/ra#& 1o!iman !a Mo6;cs si u#a& 1inan pasa !a erestes& ara Musta'a !a Viena& au a!es cu totii ca!ea #esc6is$ pe !a e!/ra# si nu cea prin principate. Asa#ar& Principate!e Rom"ne nu se a'!au pe #irectia principa!$ a cuceririi turcesti& e!e ocupau o poitie !$tura!nic$ 'at$ #e aceast$ !inie. Ocuparea !or inte/ra!$ #e c$tre turci nu era& #eci& necesar$ #in punct #e e#ere strate/ic. Tre,uie s$ mai tinem seam$ %nc$ #e un 'apt /eo/ra'ic 6ot$r"tor pentru istoria noastr$. Dun$rea #e !a Viena !a e!/ra# este o ca!e #e comert si o ca!e mi!itar$. Dar ace!asi '!uiu #e !a e!/ra# spre $rsarea sa %n Marea Nea/r$& sau iners& #e !a $rsare %n sus& spre centru! Europei& nu