Mara - Ioan Slavici - analiza literara Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. Romanul "Mara" de Ioan Slavici a fost publicat in !#, in revista "$atra", iar iar in volum volum a aparu aparutt abia abia in %& %&.. Roma Romanu null "Mara "Mara"" de Ioan Ioan Slavi Slavici ci este este capitole urm(rin urm(rind d evolut evolutia ia persona) persona)ulu uluii princi principal pal Mara Mara , struct structura uratt in ' de capitole *ncep+nd *ncep+nd cu primul primul capitol capitol intitulat intitulat Saracutii Saracutii mamei" mamei" și culmin+nd culmin+nd cu ultimu ultimull - Pace si liniste". Titlul este dat de numele persona)ului principal, Mara, deoarece *n viziunea autorului povestea acesteia constituie firul epic principal al romanului.
romanu nulu luii o cons consti titu tuie ie fres fresca ca soci social alaa a lumi lumiii arde ardele lene nest sti, i, cu Tema roma moravu moravuril rilee ei specif specifice ice,, asezat asezataa la interf interfere erenta nta satulu satuluii cu orasul orasul,, intrintr-un un targ targ ardelenesc, Radna, situat langa Lipova si aproape de rad. roman realist realist, in care Mara" Mara" este este un roman care este este zugr zugrav avit itaa lume lumeaa targ targur uril ilor or transilvanene din zona radului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei. ...Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al /l/-lea si inceputul secolului al //-lea //-lea,, cand cand relati relatiile ile capita capitalis liste te incipi incipient entee evolue evolueaza aza spre spre struct structuri uri social socialee mestesugare mestesugaresti, sti, cu o anumita anumita psihologie psihologie,, proprie proprie burghezie burghezieii aflate aflate in ascensiune ascensiune.. 0pera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei, care urmareste destinul eroinei si romanul iubirii, care ilustreaza formarea si consolidarea cuplului erotic Persida-1atl.
Romanul Romanul zugr(v zugr(vee ște drumul drumul Marei și al copiilor copiilor ei, Persida Persida și 2ric( 2ric(,, p+n( p+n( *n *n mome moment ntul ul *n care care ace ace știa tia din din urm( intra intra *n lume. lume. La *ncep *nceput ut,, dup( cum cum era și firesc, Mara ocup( un loc dominant, dominant, pentru ca mai t+rziu, copiii, copiii, și mai ales Persida Persida s(-i s(-i ia locu locul. l. 3est 3estin inul ul fami famili liei ei Marei Marei se *mpl *mplet etee ște, te, dato datorit rit(( unor unor *mpre *mpre)u )ur( r(ri ri neprev neprev(zu (zute, te, dar dar fire ști, cu cel cel al familiei familiei neam neam țului ului 4ub(r, 4ub(r, a c(rei c(rei prezen prezen ț(, f(r( a fi proem proemin inen ent( t(,, r(m+n r(m+nee nota notabi bil( l(.. Inte Interv rvin in desi desigu gurr și alte alte perso persona na)e )e cu care care protagoniștii vin *n leg(tur(, *n primul r+nd e vorba de 5ocioac( și de ai s(i, dar aceste acesteaa nu formeaz( formeaz( dec+t dec+t elemen elementel telee unui unui cadru cadru *n care se desf( desf( șoar( oar( destin destinul ul eroilor de prim-plan.
1
Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea auctoriala reiesita din relatia sa cu persona)ele profileaza focalizarea zero si viziunea "dindarat", argumentand caracterul obiectiv 6doric7 al romanului. Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior , inserate spontan in tesatura epica a romanului. Slavici pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune. Perspectiva traditionala a romanului valorifica monografia etnografica, prin descrierea obiceiurilor ardelenesti, atat cele religioase cat si acelea referitoare la cultura si mentalitatea oamenilor de diferite etnii, ce conetuiau pe aceste meleaguri8 romani, sasi, unguri. Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.9ele mai intalnite mi)loace artistice sunt interogatiile si e:clamatiile,enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care dau frazei culoare si oralitate. Mara este precupeata, "prima femeie capitalist din literatura noastra" 61.Manolescu7, deoarece isi castiga e:istenta din negustorie, "vinde ce poate si cumpara ce gaseste", de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la rad. 9a o adevarata femeie de afaceri 6"business ;oman" - 1.Manolesc<7, Mara are un singur scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei de piata, aceea ca "vinde mai bucuros cu castig putin decat ca sa-i cloceasca marfa". Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trasaturile morale. "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obra)ii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta toata ziua, neobosita si energica, la te)gheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zbenguie "printre picioarele oamenilor". Persida este fiica Marei, sora lui 2rica, sotia lui 1atl si nora macelarului 4ubar. Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin vointa, luciditate si dragoste, prin stipanirea de sine care sunt principalele arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. in conturarea acestui persona), Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al sufletului feminin.
2
=ire sincera si voluntar(, delicat( si pur(, Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calm( resemnare. 9elelalte persona)e, 1atl, 4ubar, 5ocioaca, 2rica, 5andi, preotul 9odreanu sunt firav conturati. 1umai 2rica este un erou mai prezent in roman prin faptele sale si integritatea morala. Persona)ele episodice se raporteaza, intr-un fel sau altul, la destinul Persidei, evidentiind nobletea sufleteasca si forta persona)ului. semenea lui Rebreanu, al carui precursor este, Slavici nu este un scriitor descriptiv, ci pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune.
3