Love Blog 4 All De ce nu te poţi schimba brusc, şi nu poţi schimba brusc pe nimeni ? Kato : Adevărul este că nimic nu-i simplu, deşi toate par simple la suprafaţă, la prima vedere. Ceea ce nu se vede complică mult lucrurile, pe toate. Complică tocmai deoarece sunt ascunse percepţiei. Ce percepem cu simţurile e ca o pojghiţă doar. De aceea nu putem I!"#$#"!A C%#"C! &I "'ICI"! ceea ce vedem, doar pe (a)a percepţiei, a simţurilor corporale. De aceea este a(solut necesară folosirea g*ndirii, a minţii, +n vederea cunoaşterii şi +nţelegerii realităţii ascunse simţurilor, prin procese ale g*ndirii. GT : $lus că provoacă confu)ie. im imțirea oric*t ar ajuta +n +n ghidare nu e suficientă. Kato : Da, nu ajunge să simţi, să percepi, căci tre(uie să şi I!"#$#"!"I neapărat ceea ce simţi, ceea ce percepi, efectele. Căci ceea ce percepi repre)intă doar "'"C!" manifestate de o realitate impercepti(ilă simţurilor corporale. Ceea ce simţi repre)intă efecte, reacţii corporale, mentale, emoţionale. 'ără o interpretare corectă, ceea ce percepi şi simţi nu are nici o valoare, sau mai (ine spus +şi pierde valoarea... Cineva a spus : %ric*t de mult am +ncerca, nu ne putem schim(a cu forţa. u putem acţiona +mpotriva dorinţelor noastre adevărate. /ntr-un fel sau altul, vor reuşi să reapară +n viaţa noastră. #aţiunea singură nu poate susţine schim(area. &tim că nu este (ine pentru noi să m*ncăm nesănătos, să nu facem mişcare regulat, să ducem un stil de viaţă sedentar şi eventual să avem mici 0vicii1. &i cu toate că ştim ce implicaţii negative au acţiunile noastre, nu ne schim(ăm. Deseori găsim argumente ca să facem ceva diferit, dar de cele mai multe ori nu se concreti)ea)ă nimic. "ste o chestiune de optică, de prisme şi puncte de vedere, de sisteme de referinţă. u este neapărat greşit, dar este greşit să nu preci)e)i e2act punctul de referinţă referinţă +n care te te situe)i c*nd c*nd emiţi astfel astfel de afirmaţii. afirmaţii. Căci, pentru un om normal, o(işnuit, din punctul său de referinţă, astfel de raţionamente sunt foarte confu)orii, şi pot fi chiar demotivante, desta(ili)atoare. desta(ili)atoare. %mul o(işnuit tre(uie /C3#A4A! /C3#A4A!, nu descurajat, să g*ndească, să raţione)e, şi să-şi menţină mereu o atitudine po)itivă, %$!I5I!6 7 $entru un om o(işnuit, orice 8I5I!A#" 8I5I!A#" pe care i-o pre)inţi privind opţiunile şi capacităţile sale, poate fi vă)ută ca ceva limitativ, limitativ, descurajant, demotivator, deci... negativ. Omul obişnuit trebuie spriinit s! "ob#n"easc! $ncre"ere $n el $nsuşi, energie, %orţ!, putere, cura& 'entru asta trebuie s! poţi empati(a cu el& Dacă nu scrii pentru oameni o(işnuiţi, este (ine să preci)e)i asta. Ca să nu +i confu)e)i degea(a pe cititori. Iar dacă scrii pentru toţi oamenii, atunci este necesar să pre)inţi realitatea din mai multe perspective, altfel produci inevita(il confu)ie. u te poţi adresa adresa unui novice la fel ca şi unui iniţiat, aşa cum a te adresa unui preşcolar preşcolar la fel ca ca unui student, este este +n mod evident evident greşit. De multe ori chiar şi eu mai uit să preci)e) cui mă adrese), din ce perspectivă, sau să adapte) cele afirmate, pentru a fi +nţelese de toată lumea. Căci nu toţi oamenii au aceleaşi cunoştinţe, aceeaşi +nţelegere, acelaşi nivel intelectual şi moral. u tot ceea ce ce este posi(il unui student este este posi(il şi unui preşcolar. preşcolar. &i, dacă mă adrese) preşcolarului, preşcolarului, studentul studentul care nu +nţelege +nţelege cui mă adrese), va r*de de mine, afirm*nd că el poate efectua lejer ceea ce eu am afirmat preşcolarului că nu poate. Iar, dacă mă adrese) studentului privind ceea ce poate, ca om, preşcolarul care nu +nţelege cui mă adrese), va afirma că sunt ne(un că pot să cred că el ar putea să facă ceea ceea ce eu spun că este posi(il... posi(il... studentului... studentului... "u sunt de vină pentru confu)ia implementată altora, altora, deoarece nu am fost destul de clar +n pre)entare şi e2primare. 8a fel şi ceilalţi pre)entatori. pre)entatori. 3n adevăr e2pus incorect, poate fi perceput foarte uşor drept o minciună, sau poate să nu fie +nţeles deloc, să fie +nţeles greşit, parţial... parţial... 5odul de pre)entare al informaţiilor este crucial, esenţial, hotăr*tor. hotăr*tor. Degeaba spui a"ev!rul, "ac! nimeni nu te poate $nţelege& u-i aşa 9... 9...
)n %apt, O*+- ./+0BA*- -.T- D-T-*0+1AT2 D- 3O*A 51O* )0'*-65*2*+ 7 1imeni nu se schimb! "oar "e "ragul schimb!rii, ci se schimb! "in necesitatea "e a se ADA'TA ADA'TA unor unor situaţii noi ivite $n viaţa lui& +ar aceste situaţii noi 1- OBL+G2 )1 0OD 3O*AT s! ne schimb!m, s! ne trans%orm!m& )n plus, energia alocat! schimb!rii este o 3O*2 $n mo" real, "eci $ntot"eauna ne schimb!m cu %orţa& 3!r! %orţ! nu putem s! ne schimb!m& +n"i%erent c! este e8tern! sau intern!&
*aţiunea singur! poate provoca şi susţine schimbarea& Dar nu a(soluti)e), nu afirm că +ntotdeauna se petrece aşa, doar aşa, fără e2cepţie, etc. De e2emplu c*nd facem la un moment dat comparaţii, c*nd ne fi2ăm modele, şi vrem să le urmăm. i-e (ine, eşti o;, dar ve)i un om care are ceva ce tu nu ai, care +ţi poate părea mai +mplinit, mai fericit, şi atunci raţione)i că şi tu ai putea fi la fel de +mplinit şi fericit dacă ai do(*ndi şi tu ceea ce are el. &i astfel treci la acţiune, să schim(i ceva +n viaţa ta, fără să te +mpingă nimeni cu forţa de la spate, doar... raţionamentul tău cum că ai putea deveni mai fericit dacă ai o(ţine ceva +n plus... /n fapt, g*ndirea este $#"5"#<6!%A#" acţiunii, +n lumea asta, deci orice schim(are este $#"'I<3#A!6 +nt*i mental, +nainte de a fi adoptată deci)ia de a o pune +n practică. chim(ări neraţionale +n modul de g*ndire şi comportament nu e2istă, ci doar schim(ări insuficient conştienti)ate. Căci tot ce preia copilul, de e2emplu, prin imitaţie, nu este neraţional, ci raţional, deoarece copilul C#"D" =judecă> că ceea ce preia de la adulţi este (un, folositor, util, deoarece adulţii ştiu mai (ine, şi tre(uie urmaţi. "u, de e2emplu, am descoperit foarte t*r)iu faptul că modelele oferite de adulţi nu sunt po)itive ?@@, dar aşa am cre)ut mult timp. Am fost educat să am respect şi +ncredere +n cei mai mari dec*t mine, să cred că ei ştiu mereu ce este mai (ine, chiar şi pentru mine. Descoperirea realităţii, de unul singur, a fost destul de... şocantă, pentru mine. /n general oamenii nu fac mari e8cese, nu depăşesc anumite limite, ci )9+ T-.T-A:2 L+0+T-L- , ca +n copilărie. C*nd afirmi ceva de genul : &i cu toate că ştim ce implicaţii negative au acţiunile noastre, nu ne schim(ăm. Deseori găsim argumente ca să facem ceva diferit, dar de cele mai multe ori nu se concreti)ea)ă nimic. te situe)i +n e2tremism. Asta nu este regula. Asta poate spune doar cineva care nu sesi)ea)ă schim(ările, care de fapt au loc gradual, continuu. Oamenii se schimb! continuu, se trans%orm! continuu& Dar trebuie $nţeles c! ei au nevoie "e anumite tipare, mo"ele, pe care trebuie s! le a"opte pentru a se schimba& hiar "ac! aceste tipare, patternuri, par a menţine o anumit! imobilitate, ele D-T-*0+12 "e %apt o schimbare, şi asta este mai greu "e sesi(at& )n plus, patternurile ;tiparele, mo"ele < comportamentale )1TOTD-A51A au un rol ADA'TAT+=& 9i asta, "e asemenea, nu poate percepe oricine, oric#n"& 0icile şi marile vicii nu sunt "ob#n"ite haotic, la $nt#mplare, nicio"at!& -le sunt "ob#n"ite mereu ca urmare a acţiunii mecanismelor "e protecţie şi control, cu rol a"aptativ la me"iul $n continu! schimbare& 3n viciu te face să te simţi mai (ine din A35I!" privinţe, te face să te poţi detaşa de ceva, să poţi evada din ceva, să e2perimente)i ceva plăcut, calmant, sau poate e2citant, depinde de "B%IA pe care natura viciului o acoperă. Dorinţele sunt una, iar nevoile şi tre(uinţele alta. 1u "evenim vicioşi "in "orinţ!, ci "in anumite nevoi care se cer $mplinite& Dac! nu e8ist! nici o nevoie, nu e8ist! nici o "orinţ!, şi nu vei "eveni un vicios, c!ci nu vei avea nici un motiv& uriosul care e8perimentea(! ceea ce poate "eveni un viciu prin repetiţie, nu va "eveni vicios "ac! nu are o nevoie ce poate %i $mplinit! prin acel viciu& -8cepţiile sunt e8cepţii iar regula regul!& u este corect să judecăm toţi oamenii pe (a)a e2cepţiilor. Corect este să judecăm specia pe (a)a regulilor. Dacă unul din ?@.@@@ este criminal, nu suntem o specie de criminali, nu-i aşa 9 ici de hoţi, idioţi, etc. .chimb!rile, $n general şi "e regul! nu au loc brusc, "intr>o "at!, $n mo" şocant& Organismului omenesc nu $i plac şocurile, şi le evit! mereu& 9ocurile sunt "estabili(atoare somato>psihic, a"ic! at#t corporal, %i(iologic, c#t şi mental& De aceea, instinctiv, nu a"opt!m schimb!ri bruşte "e "irecţie şi sens, $n viaţ!, nici chiar c#n" conştienti(!m e%ectele negative ale unor tipare comportamentale proprii& Trebuie bine $nţeles %aptul c! *5T+1-L- A5 A65TAT .'-+A 50A12 .2 .5'*A=+-5+A.2 9+ .2 -=OL5-:-& 9i aceste rutine pot %i observate la toate speciile "e mami%ere care au supravieţuit, care au sc!pat p#n! acum "e&&& e8tincţie& Obişnuinţa este a "oua natur! a omului, se (ice& Obişnuinţele sunt rutine, mo"ele, tipare& u toţii le aplic!m (i "e (i $n practic!& 9i asta ne aut!, e%ectiv, concret, in"iscutabil& -u spun c! sunt lucruri pe care le poţi schimba, la tine, şi lucruri pe care nu le poţi schimba, $n mo" 1O*0AL, ca om obişnuit, %!r! $n"rumare speciali(at! şi control e8tern& -u spun c! TOT5L -.T- 'O.+B+L DA* 15 O*+- -.T- '-*0+.& Deci, $n principiu, ai putea schimba orice, teoretic, $ns! "oar $n A150+T- O1D+++& 9i, pentru a putea $n"eplini acele con"iţii, tu "e %apt ar trebui s! a"opţi o nou! atitu"ine, ceea ce nu este posibil maorit!ţii oamenilor& 9i ast%el ve"em c! oamenii sunt prinşi $ntr>un cerc vicios, "in care nu prea au sc!pare s>ar putea schimba "ac! ar putea $n"eplini anumite con"iţii cau(ale, "ar tocmai aceast! $n"eplinire $nseamn! "e %apt tot o schimbare, pe care nu o pot e%ectua "eoarece nu pot $n"eplini anumite con"iţii cau(ale&&& 9i, ast%el, aceste schimb!ri se e%ectuea(!, $ncet, constant, progresiv, $n timp $n"elungat, %oarte $n"elungat, perceput a %i o&&& veşnicie&&&& )n timpul unei singure vieţi nici un spirit nu se schimb! ra"ical, nu evoluea(! ra"ical&&&
1u uitaţi, "eci, %aptul c! toţi oamenii reacţionea(! negativ c#n" sunt %orţaţi B*5., şi c! este %iresc şi natural s! %ie aşa& "i se protejea)ă astfel de &%C3#I, şi +ncearcă să nu-şi piardă controlul. 1u uitaţi c! a ./+0BA ceva $nseamn! a A-'TA ceva, $n primul r#n"& 1--.+TAT-A schimb!rii&&& Doar asta motivea(! şi mobili(ea(! +n vederea efectuării unei schim(ări. ecesitatea, nevoia, tre(uinţa, dorinţa... Apoi apare 0A1+3-.TA*-A +1T-1+-+ , şi ulterior, punerea ei +n practică. Dac! vrei s! schimbi ceva, $n mo" armonios, trebuie s! A'L++ O 3O*2 O1.TA1T, G*AD5AL, 15 B*5., 15 9OA1T, 9+ .2 O 0-1++ 3-*0, O1T+155& Ca apa ce erodea)ă +n timp muntele... $e moment nimeni nu vede schim(area, deşi ea se produce, continuu, treptat, pas cu pas... -ste o schimbare %!cut! @cu %orţa@, "ar nu este o schimbare brusc!, şocant!&&&& 1u spun c! nu pot %i e%ectuate schimb!ri cu %orţa, bruşte, şocante, ci "oar c! acestea sunt "estabili(atoare, "istructive, nocive, "eoarece totul scap! "e sub control, iar e%ectele secun"are pot %i "evastatoare, cu c#t mai mare este %orţa şi bruscheţea& "fectele acestor schim(ări ajung să se +nscrie de o(icei +n sfera.... patologicului.... ane Der : %amenii prietenoşi trăiesc +ntr-o lume prietenoasă. %amenii duşmănoşi trăiesc +ntr-o lume duşmănoasă. Aceeaşi lume, de altfel. An2ietatea, stresul, frica şi furia nu e2istă independent de tine +n lume. $ur şi simplu ele nu e2istă +n lumea fi)ică, deşi discutăm despre ele ca şi cum ar e2ista. 5odul +n care te tratea)ă ceilalţi repre)intă ;arma lor. 5odul +n care reacţione)i tu repre)intă ;arma ta. % minte calmă, concentrată asupra sa şi nu asupra rănirii altora, este mai puternică dec*t orice forţă fi)ică din univers. implu spus, tu cre)i că oamenii sau conjuncturile repre)intă cau)a nefericirii tale, +nsă asta este eronat. De fapt, tu singur eşti cau)a nefericirii tale. A(undenţa nu este ceva ce do(*ndim. "ste ceva la care ne acordăm frecvenţa. $oţi să te simţi mi)era(il. au poţi să-ţi cauţi un scop. Asta va fi mereu alegerea ta. Ai putea să +ncepi să te consideri un suflet cu trup, mai degra(ă dec*t un trup cu suflet. tarea conflictuală nu poate continua fără participarea ta. u-ţi foloseşte la nimic să nu ai un scop. 3rmarea va fi să aştepţi o viaţă +ntreagă ca alţii să-ţi re)olve pro(lemele. /nvaţă să aprecie)i ce ai, unde şi ce eşti. !otul este perfect +n univers. Chiar şi dorinţa ta de a-l +m(unătăţi. Dacă te opui, eşti mai sla(. Dacă accepţi, devii mai puternic. 8i(ertatea +nseamnă că nimic nu te +mpiedica să trăieşti aşa cum alegi s-o faci. %rice altceva repre)intă o formă de sclavie. u am*na să o(ţii ce doreşti. Biitorul nu este o certitudine pentru nimeni. u pot să controle) mereu ce se petrece +n e2terior, dar pot mereu să controle) ce se petrece +n interior. Dacă +ţi trăieşti viaţa din datorie, atunci eşti un sclav. Dacă +ţi schim(i percepţia asupra lucrurilor, lucrurile pe care le priveşti se vor schim(a. Am vor(it despre regul!, mai sus. "2istă +nsă şi e8cepţii de la regulă, (ine+nțeles. &i aş dori să-şi pre)int acum una, chiar utilă şi importantă pentru sănătatea ta. -8ist! anumite programe genetice care au ca rol a"aptarea organismului la schimb!ri bruşte "e me"iu şi "e viaţ!& Contrar opiniei medicale de p*nă acum, şi a credinţei populare privind efectele privării de hrană, ştiinţa a redescoperit de cur*nd valoarea şi utilitatea postului alimentar. Ce se +nt*mplă c*nd organismul este privat (rusc de hrană 9 Ceva... deose(it, ce merită a fi cunoscut şi +nţeles, deoarece efectiv contri(uie la... vindecarea (olilor 7 $entru a cunoaşte şi +nţelege cum se adaptea)ă organismul +n condiţia privării (ruşte de hrană, şi cum poate contri(ui postul alimentar la vindecare şi menţinerea unei stări de sănătate optime, citeşte acest articol d*nd clic; pe te2t : 'O.T5L > O 1O52 T-*A'+3OA*T- -3++-1T2 *-D-.O'-*+T2 D- 9T++12