/$ko
EXTRASE VOLUM INTOCMIT
de Mustafa
SFIR$1TLIL SEC,XV1
A.
1NCEPUTUL SEC. XIS
ehrr
EDITUfcA ACAttEtlfEt
Pr
LIcti
E
ii*LiFti, Atli
i
ACADEMIA DE 5TIINTE SOCIALE BSI POLJTICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" , INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
Izvoare orientale privind istoria Rorudniei
Iv
CRONICI TURCESTI PRIVIND TAR1LE ItOMANE Extrase VOL. III
Sfir§itul sec. XVI
inceputul sec. XIX
Volum intocmit de MUSTAFA A. MEHMET
EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA
Bucuresti 1980
TURKISH CHRONICLES CONCERNING THE ROMANIAN PRINCIPALITIES EXCERPTS III
End of the 16th century
beginning of the 19th century
TYPEIAICHE XPOHHKH 0 PYMbIHCKHX KH5DKECTBAX BbIgEMICKI4
TOM III KOHer; XVI
Hagan() XIX BB.
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA R 79 717, Ca lea Victoriei 125, Sector 1, Bucure#1
CUVINT INTRODUCTIV Volumul al III-lea al seriei Cronici turcefti privind la'rile romdne (Extrase)
imbogIte§te colectia de Izvoare orientale privind istoria Romaniei" 1, care i§i propune sa valorifice sursele narative §i documentare turco-islamice referitoare la trecutul poporului roman. Volumul de fata invedereaza ritmul sustinut in care se desf6.§oara munca in acest domeniu, ceea ce oblige !ma pe speciali§ti sa-§i intensifice Si mai mult eforturile pentru a face accesibile, cel putin in traducere, istoricilor §i altor cititori, necunoscatori ai limbilor turco-islamice, cronicile i documentele de provenienta orientala. In acest domeniu exists un cimp vast de investigatii, atit in privinta izvoarelor narative, cit i a celor documentare. In volumul al III-lea, din numarul mare de cronicari consacrati, ant fost nevoiti sä selectionam §i sa includem, din cauza spatiului rezervat unui volum, doar un numar restrins de autori care au trait qi au scris, in cea mai mare parte a vietii lor, in cursul veacului al XVIII-lea, de§i unii dintre ei (de ex. Naima) s-au nascut in secolul anterior, iar altii (de ex Ahmed Asim) au trait §i au scris qi la inceputul veacului al XIX-lea. Cit prive§te limitele cronologice ale relatarilor, volumul al III-lea cuprinde cronicile care descriu evenimentele otomane incepind din anul 1591 (1000 H.), cum este cronica lui Mustafa Naima, qi pink la anul 1808, data cu care se incheie opera istoriografului Ahmed Asim, informatiile for referindu-se astfel la o perioada de peste dou'a secole din istoria poporului roman, respectiv din preajma inscaunarii lui Mihai Viteazul qi pins la primii ani ai razboiului ruso-turc dintre 1806 i 1812, care s-a incheiat prin pacea de la Bucure§ti (1812).
Pe de alta parte, se cuvine mentionat §i faptul ca cronicarii selectati pentru acest volum se succed, fiecare tratind evenimentele in continuare, de la punctul lasat de predecesor, far. reluarea for de la inceputul istoriei otomane sau de la alte. date, a§a cum se observe la cronicarii din perioadele
anterioare (vezi vol. I §i II). Aceasta continuitate stricta se explica prin
crearea postului de istoriograf oficial al Curtii otomane, cunoscut sub denumirea de vak'aniivis, in sensul de cronicar aulic.
Este adevarat ca §i in trecut, pe linga unii cronicari care §i-au scris operele din initiative personals, pentru preaslavirea faptelor de arme ale turcilor osmanlii, au existat §i cronicari desemnati fie de sultani, fie de marii viziri sau de alti dregatori. Aceqtia pot fi socotiti printre primii analifti oficiali
ai Imperiului otoman. Dar alcatuirea de cronici sub aceasta forma a avut multa vreme un caracter sporadic. Putem aminti, de pada, de Idris Bitlisi
(m. 1520), care §i-a redactat opera He,st Bihift (Cele opt Paradisuri) din porunca 1 PinA. In prezent au aparut: Cronici turce,sti privind Idrile ronulne, vol. I, Bucurefti, 1966 (ed. M. Guboglu si Mustafa A. Mehmet) ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu); Documente turce,sti privind istoria Ronuiniei, vol. I (1455-1774), 1976 (ed. Mustafa A. Mehmed).
VI
CUVINT INTRODUCTIV
sultanului Baiazid al II -lea (1481-1512) 2, sau de Hodja-Sa'adeddin efendi (m. 1599), consideraf de unii istorici ai Imperiului otoman ca primul vak'anfivis" (cronicar oficial) 3. In disputa pentru intiietate in aceasta functie participa §i Ni§andjiAbdurrab.man pap., care ar fi fost numit de sultanul Mehmed al IV-lea (1648-
1687), in anul Hegirei 1074 (1663/1664), printr-o porunca verbala", sa
descrie evenimentele epocii sale a. Dar titlul de vak'aniivis s-a incetatenit §i a capatat un caracter perma-
nent la curtea sultanilor turci °data cu Mustafa Naima, care a fost numit in aceasta functie in ultimul an al veacului al XVII-lea. Faptul a marcat totodata trecerea la o noua etapa a istoriografiei otomane, depaqindu-se astfel faza a4a-zi§ilor fahnamedjii (scriitori de cronici pentru sultan), care au cuprins o adevarata epoca, alaturi de cronicarii particulari sau de cei desemnati s5. consemneze diferite evenimente.
Discutind fazele istoriografiei otomane, indeosebi trecerea de la titlul de fahnamedji la cel de vak'aniivis, istoricul turc Mehmed Arif a exprimat inca
demult parerea ca, intrucit in majoritatea istoriilor Naima este aratat ca
primul vak'aniivis, se impune sa acceptam schimbarea de la el incoace a titlului de ;ahnamedji in cel de vak'aniivis"5.
Tinind seama tocmai de aceasta trasatura caracteristica a istoriografiei otomane din secolul al XVIII-lea, in volumul de fats au fost incluse numai cronicile in care tratarea evenimentelor a fost .preluata de un autor de la punctul Mat de predecesor. Este adevarat ca in acest timp §i alti cronicari au fost desemnati ca vak'aniivis, dar, fie ca an detinut aceasta functie un timp scurt, fie ca nu §i-au putut desavir§i insemnarile, relatarile unor astfel de autori an fost Inglobate in cronicile anal4tilor mai importanti, a§a cum se specifics, dealtfel, §i In biobibliografiile consacrate fiecarui cronicar care §i-a gasit locul fns volumul de LW Astfel, opera lui Mustafa Naima a fost continuata de Mehmed Ra§id, la care Kiiciiik-Celebizade Ismail Asim Efendi a scris o anexd (Zeyl-i Rapid), urmind apoi cronica lui Mehmed Subhi, in care au fost incluse §i relatarile lui Sami §i fakir, iar opera lui Mehmed Subhi a fost preluata de Izzi SuleimanEfendi, dupa care a trecut ca vak'aniivis Ahmed Vasif, alternind cu alti cronicari, ceea ce 1-a 9i determinat sa-§i completeze opera §i cu descrierile acestora, tocmai pentru respectarea continuitatii relatarilor. Doar intre sfir§itul cronicii lui Ahmed Vasif (anul 1774) inceputul operei lui Ahmed Asim (anul 1787) se constata un hiatus de \ire° 13 ani in cronicile deja tiparite. Pentru aceasta perioada exists izvoare suficiente, in manuscris, dar de nu an fost la indemina
noastra in cursul intocmirii acestui volum. In notele biobibliografice, de§i acestea au mai mult un caracter general, informatiy, s-au facut unele aprecieri asupra autorilor qi operelor lor ; de aceea nu consideram necesar sa insi§t5.m aici asupra unor detalii. Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa Bitlisi v kacestve istocinika po istorii pokorenia Balkanskogo poluostrova turkami, in Revue des etudes sud-est europeennes", tome III, 1965,
nr. 1-2, p. 97.
3 J. von Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman (ed. Hellert), vol. I, p. XXVIII. 4 Mehmed Arif, Silsile-i Vukuat-i Devlet-i Aliyede :apt edilmeyen 1142 senesi hildistits (Evenimentele din anul 114.2 (1729-1730) care nu an fost cuprinse in analele dinastiei otomane),
in T.O.E.M.", vol. I, nr. 1(1910), p. 53. 6 Ibidem.
CUVINT INTRODUCTIV
VII
Daca ar fi sä ne referim totusi la unele trasaturi ale izvoarelor narative incluse in volumul de fata, putem spune ca, relatind evenimentele de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la Inceputul veacului al XLX-lea, ele strabat doua faze deosebit de importante din istoria Imperiului otoman: faza eforturilor pentru mentinerea mostenirii ramase de la Soliman Magnificul (1520-
1566), caracterizata printr-o stagnare relativa, si faza decaderii puterii turcesti in Europa pina la razboiul ruso-turc din 1806-1812, ca urmare a declansarii marii retrageri de dupa dezastrul din fata Vienei (1683).
In consecinta, in cronicile din volumul al III-lea, cititorul poate gasi
relatari despre campaniile repetate ale turcilor Inspre Ungaria si tarile romane la sfirsitul secolului al XVI-lea, despre razboaiele duse cu austriecii, polonii si rusii In decursul veacului urmator, despre marele asediu al Vienei din 1683, precum 1i evenimentele care s-au succedat dupa aceea pina la pacea de la
Carlowitz (1699), despre campania de la Prut din 1711, razboaiele turcoturco-austriece, Incheiate cu pacea de la Passarbwitz (1718), venetiene ca si despre primele razboaie de proportii maxi duse de Imperiul otoman in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 5i Inceputul celui urmator cu Rusia si Austria, a caror alianta capata o frecventa tot mai mare datorita fie unor scopuri politice comune, fie rivalitatii surde fata de viitorul teritoriilor ce puteau sa iasa din sfera influentei otomane. Evenimentele de mare anvergura din perioadele amintite au determinat integrarea istoriei otomane in istoria universals, cu implicatii serioase asupra sortii poporului roman, mai ales el tarile roman (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) deveneau adesea teatrul unor operatiuni militare pustiitoare. In acest cadru general istoric, cronicarii otomani au consemnat aproape Rate evenimentele mai semnificative, fie aducind elemente not fata de faptele In general cunoscute, fie confirmind celelalte izvoare narative sau documentare care amintesc de aceleasi evenimente sau fapte istorice. Luate separat, intre cronicile din volumul de fats se constata o disproportie vizibila in privinta cantitatii informatiilor despre tarile roman. Totusi, in totalitatea tor, ele cuprind relatari ample despre trecutul popbrului roman, desi numarul cronicilor din acest volum este relativ mai mic fata de volumele anterioare.
Pe de alts parte, din lectura cronicilor incluse In acest volum rezulta cu mai multa claritate pozitia autorilor atit fata de cauzele decaderii Imperiului otoman, cit si fata de stiinta istorica in general, unii autori mergind pink la schitarea unor conceptii proprii asupra istoriei. Incepind cu Naima, considerat cel mai mare istoriograf al Imperiului otoman, ¢i pink la Ahmed Asim, aproape fiecare cronicar a exprimat, intr-un fel propriu, necesitatea descrierii evenimentelor asa cum s-au petrecut ele, straduindu-se totodata sa gaseasca si cauzele reale ale slabirii treptate a puterii de alts data a turcilor osmanlii pe planul istoriei niondiale. De relevat este faptul ca, desi o buns parte din explicatiile for nu depasesc In general conceptiile cronicarilor medievali, viziunea istoriografilor otomani din veacul al XVIII-lea, indeosebi a celor inclusi in volumul de fata, dovedeste totusi efortul acestora de a lua in consideratie o serie de cauze objective ale dec5.derii Imperiului otoman, fie de natura social - economics, fie politico-militara. De asemenea, cu toata pozitia for oficia.15.', multi dintre ei (Naima, Vasif, Asim s.a.) si-au indreptat adesebri ascutisul criticii impotriva unor personalitati pblitice care raspundeau de destinele Imperiului otoman.
VIII
CUVINT INTRODUCTIV
Aceste critici deveneau cu atit mai vehemente cu cit se refereau la personalitati
a caror activitate avea efecte negative, datorit5. insucceselor for politice, militare etc. Din punctul de vedere al limbii, istoriografii otomani din secolul al
XVIII-lea se caracterizeaza printr-o elocventa deosebita, In care plasticitatea expresiilor se Imbina cu retorica orientala, ajunsa la un stadiu de maturizare, in timp ce bogatia ideilor se finalizeaza adeseori intr-o serie de consideratii chiar qi asupra filozofiei istoriei. Astfel, istoriografia otomana din secolul al XVIII-lea a lasat in urma
metoda simplei Inregistrari a faptelor Intr-un stil mai mult sau mai putin apologetic, cronicarii din aceasta perioada ajungind la nivelul interpretarii
fenomenelor social-politice, In efortul for de a deslu§i sensul istoriei, In impre-
jurari deosebit de complicate, care afectau, direct sau indirect, soarta Imperiului otoman. De asemenea, pe linga alte cronici anterioare, marturii orale sau experienta personala, folosirea pe scars larga §i a corespondentelor diplomatice fie prin redarea continutului for rezumativ, fie prin transcrierea partilor esentiale ale acestora, ca si copierea a numeroase tratate ale Portii cu alte state, tratate numite ahidname, confers cronicilor din veacul al XVIII-lea o importanti deosebita, dindu-le §i o valoare documentary de necontestat. Uneori, ele servesc chiar §i la datarea unor documente otomane sau la precizarea altor elemente mai putin dare din cuprinsul acestei serii de izvoare. Daca nu toate, cel putin unele din trasaturile amintite mai sus pot fi remarcate si In extrasele alaturate, de§i ele se refers de obicei la fapte concrete legate mai mult de tarile romane. Din punctul de vedere al interpretarii evenimentelor istorice, aceasta oglindWe pozitia oficiala de la Curtea otomana. Tinem sy precizam totodata ca in acest scurt Cuvint introductiv nu ne-am propus sa facem aprecieri separate pentru fiecare cronicar In parte In privinta informatiilor referitoare la trecutul poporului roman, acestea fiind amintite In notele biobibliografice consacrate fiecarui cronicar. Subliniem
numai faptul ca relatarile cronicarilor otomani cuprind multiple aspecte ale relatillor romano-turce din aceasta peribada, mai cu seama sub raport politico-militar, juridic qi social-economic. Dintre ele se desprind cu mai multa pregnant5.: formele de manifestare a dependentei tarilor romane fat5. de Poarta, lupta poporului 'roman Impotriva oricarei dominatii strain, caracteristicile domniilor pamintene §i fanariote, situatia §i sarcinile ce cadeau asupra tarilor romane In timpul diferitelor razboaie care s-au succedat In
acest interval de timp §.a. De asemenea, prin natura condijiilor istorice de atunci, informatiile cronicilor din volumul al III-lea depa'§esc hotarele tarilor romane propriu-zise,
relatarile referindu-se, Intr-o masura mai mica sau mai mare, §i la spatiul balcanic, ca §i la tarile Invecinate, cum ar fi Polonia, Rusia sau Austria, qi chiar la taxi mai indepartate, ca Franta, Anglia s.a. Largirea acestui cadru informational se impune pentru intregirea tabloului relatarilor cronicarilor respectivi cu privire la trecutul poporului roman. Faptul in sine Invedereath desfa§urarea permanents a istoriei poporului roman In contextul relatiilor internationale, pe un plan general european.
CUVINT INTRODUCTIV
IX
Cit prive#e tradacerea textelor, s-a cautat ca aceasta sä reflecte cit mai fidel continutul pasajelor originale corespunzatoare, chiar cu riscul sacrificarii, uneori, a formelor literar-artistice, la care se preteaza de fapt
aproape fiecare cronica, ele cuprinzind toata bogatia de stil §i de expresii a celor trei marl limbi islamice orientale: turca, araba §i persana. Se cuvine sa precizam aici §i faptul ca, in principiu, materialele incluse In aceasta serie se bazeaza pe cronici deja publicate in limba turca, dupa un manuscris sau altul, fie considerat de editori ca mai reprezentativ sau mai complet, fie ca nu se cuno§teau, la data editarii, alte manuscrise mai bune ale aceleia0 opere. Acest lucru a facut ca izvoarele narative otomane sa aiba In genere o valoare §tiintifica inegala, inclusiv sub aspectul informatiilor privitoare la istoria relatiilor romano-turce§ti timp de mai multe secole. Cu toate acestea, luate in ansamblul lor, cronicile turce§ti prezinta, in cadrul izvoarelor narative strain, o importanta deosebita pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare ale istoriei poporului roman. Daca s-ar fi Weptat sä fie descoperite toate manuscrisele unei cronici §i apoi traduse, este mai mult ca sigur ca informatiile furnizate de cele trei volume aparute pina acum ar fi ramas Inca multa vreme necunoscute de majoritatea istoricilor, iar publicul larg de cititori nu ar fi aflat de existenta unor astfel de izvoare. . Introducerea acestor informatii in circuitul §tiintei istorice romane§ti, cel putin sub forma de traduceri, inlesne§te un prim contact mai apropiat cu izvoarele narative otomane, atit al istoricilor, cit §i al publicului cititor, necunoscatori ai limbii turce§ti in general §i ai limbii turco-osmane in special. Desigur, ar fi fost de dorit publicarea acestor extrase atit In traducere, cit §i in facsimile, dupa original, dar In conditiile actuale nu se poate Inca depa§i faza dezideratelor", facsimilele introduce in volumul de fata, ca §i cele din volumele anterioare, avind doar un caracter ilustrativ.
Pe de alts parte, numarul destul de mare de cronici incluse in cele trei volume a dus §i la suprapuneri, in sensul ca acelea§i evenimente sint des-
crise de doi sau de mai multi cronicari, fie datorita faptului ca au trait cam in aceea0 vreme, fie din cauza ca unii au reluat de la inceput tratarea istoriei otomane. Aceasta constatare este valabill mai cu seam& pentru volumele I §i II, in care se suprapun perioadele, deci Si informatiile referitoare la tarile romane. In ceea ce prive§te volumul al III-lea, acesta are un dublu caracter. Pe de o parte, el reprezinta o reluare, dar intr-o sinteza superioara, a evenimentelor cuprinse i primele doua volume, incepind cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, deci cu epoca lui Mihai Viteazul (vezi Mustafa Naima), iar pe de alts parte ofera cititorului evenimentele in succesiunea tor, datorita continuitatii cronicarilor aulici". Dar, in cele mai multe cazuri, urmarirea anumitor evenimente istorice impune totu§i consultarea tuturor cronicilor care se refera la el. Acest lucru este cu atit mai necesar, cu cit aproape fiecare cronica introduce elemente
not in tratarea faptelor istorice.
* Trebuie mentionat §i aici faptul ca, intocmai ca in volumele anterioare,
§i in volumul de fats nu au putut fi Invinse toate dificultatile, mai ales in privinta identificarilor de persoane, de locuri §.a., fie din cauza formelor corupte
de autori, fie datorita alterarilor la care au fost supuse de editori. Totu§i, acestea nu constituie un impediment pentru intelegerea relatarilor unuia
X
CUVINT INTRODUCTIV
sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele 15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile §i asupra
continutului informatiilor respective. Cazurile indoielnice au fost indicate prin mentiunea probabil". iar numele de persoane §i de locuri ramase neidentificate au fost atenjionate prin ( ?). Pe de alibi parte, dat hind faptul ca seria de Cronici turcesti nu cuprinde Indice (de persoane, de locuri), s-a considerat util, pentru consultarea volumului de fats, sa fie trecute §i In note denumirile onomastice §i toponimice din text, inlesnind astfel cititorului identificarea for in ansamblul volumului. Cit prive§te datele Hegirei, acestea sint redate in cronici, in cea mai mare parte, in litere, iar Intr -o serie de cazuri sint incomplete, in sensul ca, in cadrul
descrierii evenimentelor dintr-o luna oarecare, autorii mentioneaza adesea doar ziva (de pilda 15, 20 §.a.), cu specificatia din luna mentionata mai sus", fares a mai indica de fiecare data luna respective, iar asupra anilor corespunzatori reveneau §i mai rar. Din aceste considerente, datele Hegirei, de asemenea, au fost coborite in note, efectuindu-se totodata §i completarile necesare (luna
§i anul), pentru a Inlesni, in felul acesta, consultarea volumului de fa4 §i sub raportul cronologiei. In aceasta privinta, pentru a evita, pe cit posibil, unele dificultati tehnice de editare, intregirea datelor Hegirei s-a facut fail a se mai introduce
paranteze unghiulare (de pilda 15 muharrem 1050 si nu 15
Nempe = Austria, austrieci; Mosko = Rusia, ru§i, moscovifi etc. Acela§i lucru se poate spune §i despre unele denumiri de localitati: Biikres = Bucure§ti, Yerkokii = Giurgiu, Ibrail = Braila, Kalas = Galati, Kili = Chilia, Akkerman = Cetatea Alba, Kule = Turnu
, V arad = Oradea §.a.
Aceste denumiri nu au fost repetate de fiecare data, in paranteze rotunde sau intr-alt chip, alaturi de denumirile ob4nuite, pentru a nu Ingreuia cursivitatea textului. Terminologia folosita de cronicarii turci variaza §i ea in functie de natura raporturilor cu popoarele in cauza. De aceea §i in volumul de fata pot fi Intilnite cuvinte de lauds la adresa unor principi, domni, regi sau popoare, dar lsi expresii dure, ca: raufacatori ( faki, dk, bed-faal ), blestemat sau afurisit (le in, in sensul de diavol), ghiaur (kcifir ), adica necredincios §.a., care definesc, in fond, pozifia cronicarilor respectivi fata de unii domni, principi, regi sau imparati, ca Si fata de popoarele la care se refereau. Dealtfel, asemenea expresii au fost folosite in mod curent de-a lungul epocii medievale atit de care turci fata de popoarele cre§tine, cit §i de cre§tini fata de popoarele musulmane. Pe de alta parte, volumul de fata cuprinde §i o serie de rezumate pentru
a se stabili o leg5.tura cauzala intre diferite informatii. Aceste rezumate au fost incadrate in < >, ca §i cuvintele sau expresiile introduse pentru lamurirea textului.
CUVINT INTRODUCTIV
XI
Pe de alta parte, fiind vorba de izvoare orientate, s-a considerat necesara si mentinerea unor termeni sau denumiri de institutii turco-islamice, oferindu-se astfel cititorului elemente mai- concrete si sub acest aspect. In limita posibilitatilor, au fost date si corespondentele for in limba romans, dar In cele mai multe cazuri denumirile respective au fost lasate asa cum s-au incetatenit ele in limba romans (ex. cadiu, capugibasi s.a.), dindu-se in paranteze rotunde si terminologia originals in turca moderns (ex. kadi, kapuctbao, alit beliik etc.). Institutiile mai putin cunoscute au fost transcrise Intr -o forma accesibila cititorului roman, pentru o lectura cit mai corecta, cum ar fi, de pilda : zilhidjge (zilhicce ), ogeac (Ocak ), tescheregiu (tezkereci ) s.a. De asemenea, dat ffind faptul ca extrasele alaturate nu sint insotite de facsimile, s-a preferat mentinerea in traducere si a unor termeni specifici ca: bei (bey) sau voievod (voyvoda ), pentru domnii roman, raiale (re'aya ), pentru supusi, vilaiet (vildyet), desemnind si tarile roman, ca si alte expresii care definesc adeseori chiar pozitia autorului fata de o situatie sau alta, fata de un eveniment sau altul etc. Pentru a veni in sprijinul cititorului, la sfirsitul volumului s-a Intocmit un Glosar, indicindu-se eventualele variante sau dindu-se explicatii In legatura cu termenii si institutiile turcesti In cauza. Terminologia turco-islamica cu caracter specific a fost plasata fie in text, fie In subsolul paginilor, pe de o parte pentru a nu ingreuia cursivitatea lecturii, iar pe de aka parte, pentru a nu suprainarca notele. Astfel, termenii mai simpli au fost lasati In text, in paranteze rotunde (de ex. ahidname, fetihname, bey s.a.), iar expresiile mai complexe au fost trecute in note (de ex. bind emini, Anadolu muhasebecisi §.a.)
* Cu volumul al III-lea se incheie primu/ ciclu din seria Cronici turcesti
privind Wile roman. Cele trei volume aparute 'Ana acuma cuprind stiri despre trecutul poporului roman pe o perioada de peste cinci secole, respectiv, de pe la sfirsitul veacului al XIV-lea si pink* la Inceputul veacului al XIX-lea.
Aceasta nu inseamna insa ca au fost epuizate toate cronicile otomane care privesc tarile romane. Dimpotriva, zeci de cronici otomane asteapta sa fie cercetate, unele ffind publicate demult, iar altele aflindu-se inca in manuscris. Descriind istoria Imperiului otoman, fie de la inceput, fie de la o anumita data,
ele cuprind, implicit, relatari si despre trecutul poporului roman. Aprecierea de mai sus este valabila si pentru cronicile referitoare la perioada cuprinsa in volumul de fata si care nu au putut fi incluse aici. Nu mai vorbim de celelalte categorii de izvoare narative, cum ar fi: Miinfe'at (Epistolare), Fetihname (Carte de cucerire), Gazavatname (Carte de expeditie sfinta) etc. Orice incercare de a intocmi o lista ekhaustiva in aceasta privinta ar ramine incompleta°. Cade in sarcina specialistilor ca aceste izvoare A. fie cercetate, in masura posibilitatilor, pentru selectarea si publicarea informatiilor privitoare la trecutul poporului roman. De mentionat ca unele din aceste izvoare cuprind stiri pe linia cronicilor publicate In primele trei volume, iar altele dau informatii suplimentare sau descriu evenimentele Intr -un chip diferit, asa cum le-au trait si le-au vazut sau asa cum le-au cules din alte izvbare sau cum le-au auzit autorii respectivi. De aceea akatuirea unui alt ciclu de extrase din cronici turcesti, 6 Vezi Anexa de la sfirqitul Cuvintului introductiv din volumul de fata.
XII
CUVINT INTRODUCTIV
precum si din celelalte izvoare narative otomane va impune reluarea informatiilor referitoare la tarile roman de la inceputurile raporturilor romanoturce pink in secolul al XIX-lea, pe baza acestor noi izvoare otomane, unele contemporane, iar altele mai ttrzii, unele mergind pe urmele stirilor deja cunoscute, iar altele cuprinzind relatari noi, adesea, nu lipsite de importanta. In consecintk, turcologilor le revine sarcina permanents de a pune mereu la indemina specialistilor, ca si a marelui public cititor, necunoscatori ai limbii turce, cit mai multe informatii din cronicile otomane, care, impreunk cu seria: Documente turce,sti, in curs de editare, alcktuiesc, fara indoiala, unele
dintre cele mai importante izvoare straine ale istoriei poporului roman.
*
Este cazul sa mentionkm aici §i contributia altor specialisti la alcatuirea seriei de Cronici turcesti. Asa a fost, de pilda, efortul depus de prof. Seit-Abdullah Muratcea, care a lucrat in acest domeniu timp de mai multi ani, traducind o serie de cronici destul de dificile, mai cu seams sub aspectul limbii. Aceste traduceri au fost incluse in volumele anterioare: cronica lui Tursun Bey (vol. I); cronica lui Sa'adeddin (vol. I); cronica lui Mehmed Ha life (vol. II); cronica lui Findiklill Silandar Mehmed Aga (vol. II).
*
Incheiem acest scurt Cuvint introductiv cu convingerea ca ambele serii (Cronici §i Documente) vor fi imbogatite in anii urmatori cu alte volume. Ne exprimam, cu acest prilej, toata gratitudinea noastra fata de conducerea
Institutului de istorie N. Iorga", unde a fost initiata intocmirea colectiei de Izvoare orientale privind istoria Romaniei", §i fata de conducerea Institutului de studii sud-est europene, unde se concretizeazk, treptat, eforturile
pentru valorificarea surselor narative §i documentare de provenienta turcoislamicl. De asemenea, multumim cercetktorilor Si specialistilor care, intr-un fel sau altul, au contribuit la definitivarea volumului de fat5.: prof. Alexandru Elian, pentru sugestii §i indrumari, Marina Vlasiu, Maria AlexandrescuDersca Bulgaru §i Ioan Matei, pentru referate judicioase, Mihail Guboglu, pentru unele verificari-traduceri (in colaborare). Totodata, prezentam recunostinta noastra conducerii Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania, precum §i Redactiei de istorie pentru efortul pe care it depun in vederea editarii in conditii optime a unor materiale deosebit de dificile prin insksi provenienta tor, dar utile, pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare din trecutul poporului roman si al relatiilor sale internationale. MUSTAFA ALI MEHMET
NOTA. In timp ce volumul al III-lea din Cronici turce,sti se afla
la Editura Academiei, in pregatire pentru tipar, a aparut, in cadrul Universitatii din Bucuresti, Facultatea de istorie si filo-
zofie, o Crestomage tura (multiplicarea dupel un text dactilografiat )* , Mihail Guboglu, Crestomalie tura. levoare narative privind istoria Europei orientate ,si centrale (1263-1683 ), Bucure§ti, 1978, 900 p.
XIII
CUVINT INTRODUCTIV
cuprinzind traducerea unor pasaje din diferite izvoare turco-
osmane, unele referitoare la Imperiul otoman, in general, iar altele privind relatiile romano-turce in diferite perioade. Lucrarea este destinata unui cerc restrins de cititori, dupa cum se mentioneaza intr-o nota speciall. Cititorul gasWe in aceasta crestomatie §i informatiile despre tarile romane din cronica lui Mustafa Naima, incluse in volumul
de fats. In crestomatia mentionata, cea mai mare parte a informatiilor respective au fost atribuite unui alt cronicar, *arih-illMenarzade (p. 403-659), lui Naima revenindu-i doar o parte infima (p. 660-767), ceea ce nu este indreptatit, dupa parerea noastra, din care cauza in volumul al III-lea din Cronici turce,sti toate aceste pasaje sint considerate ca apartinind lui Naima. Precizam faptul ca informatiile din cronica lui Naima despre tarile romane au fost traduse de not (M. A. Mehmet) acum mai bine de dou5, decenii, in cadrul obligatiilor de serviciu la Institutul de
istorie N. Iorga" §i apoi la Institutul de studii sud-est europene. M.A.M.
ANEXA CRONICI OTOMANE NECERCETATE PRIVIND ISTORIA POP ORULUI ROMAN
Be§ir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), Ms. Bibl Izzet Koyunoglu, Konya; Istanbul, 1946 (ed. de Ismail H. Ertaylan). Se refers la Inceputurile raporturilor roma.no-turce. Kivami, Fetihname-i Sultan Mehmed (Cartea cuceririlor sultanului Mehmed al II lea), ed. F. Babinger, Istanbul, 1955 (descrie evenimentele de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea: 1451-1481). Hadidi, Tarih-i Al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 1268; Istanbul, Bibl. Silleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2081 (vezi §i G.O.W., p. 59-60). Sahname-i Nadiri (Cartea Sahului, de Nadiri), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1124 (descrie expeditia sultanului Osman al II-lea la Hotin in 1621) (G.O.W., p. 169-170). Ibn Kemal (Kemalfiapazade, xn. 1535), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Nuruosmaniye, nr. 3078 (despre evenimentele de la Inceputurile statului otoman). Abdiilkadir Efendi (Tofipulark&ibi, m. 1645), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Bibl. Nat. Viena, nr. 1053; Istanbul, Tiirkiyat Enstitusii, nr. 208/1956; Istanbul, Bibl. Siileymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2151 (descrie evenimentele incepind cu domnia lui Mihai Viteazul).
Abdurrahman Abdi pap (m. 1692), Vekayiname ( Cronica evenimentelor), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapf, fd. Hazine, nr. 1363; Istanbul, Bibl. Baiazid, nr. 5154 (trateaz5. evenimentele dintre anii: 1648 §i 1682 (1058-1093 H.) (vezi §i G.O.W., p. 227-228). Damad Mehmed pap, Defterdar (m. 1717 = 1129 H)., Zilbdet-ill-vekayi, ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 6048; Bibl. Sfileymaniye, fd.
Hamidiye, nr. 949 (trateaza evenimentele dintre anii: 16561704 (1067-1116 H.) (vezi §i G.O.W., p. 247-248).
Osmanli -Rus Tarihcesi (Istoria relatiilor otomano-ruse), ms. Istanbul, Bibl.
Millet, fd. Reid Efendi, nr. 625 (trateaz5. razboiul ruso-turc dintre anii 1768-1774).
Cavid, Tarih-i Ibretnuma-i Devlet (Istoria pildelor imparatiei), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 5943. Ahmed Resmi (Giridi ), Sefername-i serdar-i-ekrem Yusuf Papa (Cronica expeditiei serdarului suprem Iusuf pa§a) (descrie razboiul turcoaustriac dintre anii: 1787-1791). Ahmed Resmi (Giridi), Huldsat-id-itibar (Rezumatul consideratiilor), ed. Istanbul, 1866 (1282 H.) (descrie perioada anilor 1768-1774).
XVI
ANEXA
Husein Hezarfen, Tenkih-i tevarih-i mitliik (Istorie universals), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Revan, nr. 1180; Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica, B. 719 turc. (trateaza evenimentele piny
in jurul anului 1672).
Ahmed Resmi ( Giridi), Layiha (Memoriu), ins. Istanbul, Bibl. Universitatii,
T. 6182; Bibl. Stileymanyie, fd. Husrev pasa, nr. 886.
Ahmed Resmi (Giridi), Risale-i Eflakayn (Opuscul despre cele doua Valahii),
ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 445; Galati, Bibl. V. A. Urechia", nr. II, 60/105 cr.
Hasan Giridi (din Creta) Tarih-i Moskof. Sene-i 1123 (Istoria Rusiei. Anul 1711 ins. Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica (G.O.W., p. 307).
Keyfiyat-i Rusya der sal 1123 (Starea Rusiei in anul 1711), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1627. Sa'adullah Enveri (m. 1794), Tarih-i Enveri (Cronica lui Enveri), ms. Istanbul,
Bibl. Suleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2089; fd. Halet Efendi, nr. 590; $.a. (vezi G.O.W., p. 320-322). Descrie evenimentele dintre anii: 1768-1774 (1182-1187 H.). Sanizade Ataullah Mehmed, Tarih-i .anizade (Cronica lui anizade), ms. Istanbul, Bibl. Siileymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2155 (G.O.W., p. 346) (descrie evenimentele dintre anii 1808-1820). Nota: Pentru unele din titlurile mentionate mai sus, ca si pentru allele, care nu sint amintite aici, vezi si: G.O.W., Cronici turcefti ..., vol. I si II Introducere, precum si cataloage de manuscrise turcoislamice. Unele din cronicile turcesti procurate sub forma de microfilme, prin grija Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucu-
resti, sint in curs de cercetare in vederea intocmirii altor volume din seria Cronici turcecti privind larile romdne.
ABREVIERI = Encyclopidie de l' Islam ..., tome IIV, Leyden- Paris, 1908-1936 + 5 fasc., 1937-1938. G. 0.W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke ..., Leipzig, 1927. I.A. (Isl. Ansikl.) = Islam Ansiklopedisi (Enciclopedia islamica), ed. tura, Istanbul, vol. IXV, 1950-1972 (neterminata). O.M. = Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Muellifleri (Scriitorii otomani), Istanbul, vol. IIII-I-Index. (1914-1928). E.I.
O.T.M.
= Djemaleddin (Cemaleddin ), Osmanli Tarihi ye Milverrih-
leri (Istoria otomana si scriitorii ei) sau Ayna-i zurefa
T.K. S.M.
(Oglinda celor pretio0), Istanbul, 1896 (1314 H.) = Topkapi Sarayi Muzesi (Muzeul Palatului Topkapi),
T. 0.E.M.
Istanbul (Turcia). = Tarih-i Osmani Enciimeni Mecmuasi (Revue historique publiee par l'Institut d'Histoire Ottomane), Istanbul,
T.T.E.M.
= Turk Tara Enclimod Mecmuasi (Revue historique
1910-1931.,
publiee par l'Institut d'Histoire Turque) (continua T.O.E.M.-u1).
a Evl. Evr. Evt. H.
= arab.
= evail, prima decada a unei luni. = evahir (evahir), ultima decada a unei luni. = evasit (evasit), a doua decada a unei luni. = Hegira (Hicret), fuga lui Mahomed (Muhanuned) de la Mecca la Medina in and 622 e.n. (Reprezinta inceputul anilor musulmani).
loc.
m. ms., mss. pr.
T, t.
= localitate.
=
mort. = manuscris, manuscrise.
= persan. = Turk, turc, turcesc.
LUNILE MUSULMANE 1. Muharrem = M.
6. Djemazi-ul-ahir = (Djemazi II = Dj.
4. Rebi-ul-ahir = Rebi III 1 = R.
7. Regeb = B.
2. Safer = S. 3. Rebi-ul-evvel = Rebi I = Ra. ( Rebi-ul-ahir )
5. Djemazi-ul-evvel = Djemazi I = Dja. (Cemazi- ul -evvel = Cemazi I = Ca.)
( Cemazi-ul-ahir=Cemazi II =C.) ( Receb )
8. Saban = S. 9. Ramazan = N.
10. Sevval = L.
11. Zilka'de .---, Za.
12. Zilhidjge = Z. (Zilhicce)
PARTICULARITATI ALE ALFABETULUI TURC MODERN
d = a (lung) c = dj (international) F =L`
g = g (apropiat de h)
s (i fail punct) = i rom.
i = i (lung)
5 = ca 6 (germ.) ii = u
y=
la
Yemen
I MUSTAFA NAIMA
Nascut la Alep in anul Hegirei 1065 (1654/1655), Mustafa Naima a venit la Istanbul dupe terminarea studiilbr In ora§ul sau natal, iar in anul 1688 a intrat ca halebardier In Seraiul Vechi. Mai tlrziu, el a trecut printre scribii Divanului imperial, uncle s-a atapt de Kalayli -Koz Ahmed pap., devenind divan-efendiul acestuia. Se crede ca, potrivit obiceiului din cancelariile otomane, Mustafa Naim efendi a fost poreclit Naima, nume sub care a ramas cunoscut ping. astazi. Nu se exlude inse nici posibilitatea ca aceasta porecla ss i se fi dat chiar de catre cei din familia lui sau s-o fi adoptat el Insu§i. Cind Amudjazade Husein papa a fost desemnat mare vizir (1697), acesta 1-a folosit pe Naima ca mektupciu In divanul sau. Dupe 28 septem-
brie 1704 a fost numit In Contabilitatea provinciei Anatolial. A indeplinit §i diferite alte functii, mai mult sau mai putin importante, ca: intendent de arhive2, scrib in Contabilitatea generals (Bafmuhasebe), secretar de silandari, incit viata de slujbaq a lui Naima a cunoscut faze ascendente §i descendentep intr-un timp fiind chiar surghiunit (1706-1307) de marele vizir Ciorlulu All pap.. In 1715 a participat la expeditia marelui vizir DamadAli pap. in Moreea, in calitate de intendent al arhivei o§tii otomane, §i a murit la Patras (Grecia) In primavara sau vara (aprilie-iulie) anului 1716. Naima s-a preocupat de problemele politice §i sociale ale Imperiului otoman din vremea sa §i s-a straduit sä le cunoasc5. indeaproape. El §i-a imbogatit cuno§tintele pl cu studii de literature, manifestindu-se deopotriva §i In domeniul §tiintelor naturii, mai cu seams In chimie. Totu§i, Naima a ramas cunoscut ca unul dintre cei mai vestiti istoriografi otomani, cu el relulndu -se, totodata, la un nivel superior, §i misiunea de cronicar oficial al Imperiului otoman sub denumirea de vak'aniivis. El a fost numit in aceasta
functie in anul Hegirei 1111 (1699/1700), iar cei care 1-au urmat In mod oficial in acest post au purtat titlul special de vak'aniivis. Opera istorica a. Jul Naima, cunoscuta in genere sub numele de Naima Tarihi (Cronica lui Naima), poarta titlul: Ravzat-i41-Haseyin fi hfilasat-ülahbar al-hafikayn (Gradina lui Husein in centrul evenimentelor dintre Orient §i Occident), fiind dedicate principalului sau protector, care a fost marele vizir Amudjazade Husein pap. (m. 1702), semnatarul pacii de la Carlowitz In 1699 §i de la care Naima primise conspectele cronicii lui Sarih-ill-Menarzade
Ahmed efendi, principalul sau izvor de infdrmatie. Partea cunoscuta a cronicii lui Naima cuprinde istoria Imperiului otoman dintre anii 1591 (1000 H.) §i 1660 (1070 H.). S-a stabilit Ins5. ca unele manuscrise Incep din anul Hegirei 982 (23 aprilie 1574), dar aceasta
prima parte (pina la anul 1000 H.) prezinta un caracter sintetic, evenimentele a peste doua decenii fiind rezumate doar in opt foi de manuAnadolu mahasebecisi. 2 Defter emini.
MUSTAFA NAIMA
2
scris3. De asemenea, exists vi dovezi precum ca Naima a tratat evenimentele pink. in anul Hegirei 1110 (1698/1699), dar ultima parte, respectiv de la 1660 incoace, a ramas doar in forma de concept" 4. In unele studii se indica chiar manuscrisele care contin informatiile nepublicate pina acum 5. Dupa cum s-a amintit mai sus, in alcatuirea cronicii sale Naima a avut ca bath opera istoriografului Sarih -ul- Menarzade Ahmed (fiul lui Mehmed sau Abduiilhalim) efendi (m. 1656), care scrisese o istorie universals de la Adam",
iar un capitol special, intitulat Vakayiname (Cronica evenimentelor), trata istoria osmanliilor pink in anul 1655 (1066 H.). In aceasta opera, Ahmed efendi utilizase $ cronicari vestiti ca Mustafa Ali (m. 1600)
§i
Hasan-beyzade8,
ale caror informatii an trecut astfel vi in cronica lui Naima. Dar Naima nu s-a multumit cu relatarile lui arih-iil-Menarzade Ahmed efendi, ci a apelat §i la alti autori de cronici, printre care se numara: Karacelebizade Abthilaziz efendi7, Ibrahim Pecevi8, Kiatip Celebi (zis §i Hadji- Halifa)9, Husein Vedjihil°, Abdi pap.11 s.a., precum §i la informatii orale care au servit la imbogatirea
operei sale fie sub forma de expuneri paralele, fie prin prezentari comparative ale diferitelor evenimente istorice. Printre izvoarele lui Naima trebuie mentionath §i cronica lui Mehmed Halife, intitulath Tarih-i Gtlmani (Cronica lui Gtlmani), care trateaza evenimentele osmanliilor intre 1632 si 166512.
Cronica lui Naima a fost editata in mai multe rinduri. Prima editie
dateaza din 1734 (1147 H. ), in doul volume (Istanbul), §i se datoreaz5. lui Ibrahim Muteferrikala, originar din Cluj-Napoca, fondatorul tipografiei cu caractere arabe in Imperiul otoman in prima jumatate a veacului al XVIII-lea (1729). In celelalte editii (1259 H. = 1843; 1280 H. = 1863/1864 9i 1281/ 1283 H. = 1864/1867), opera istorica a lui Naima a fost impartita in ,vase volume. In ultima vreme a mai aparut inca o editie turd., cu caractere latine, pastrindu-se mai departe titlul obi§nuit de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) 14.
Caracteristica ultimei editii consta in faptul ca ea se indeparteath de original
prin simplificarea textului §i adaptarea lui la limba turd modern., sacri-
ficindu-se astfel limbajul lui Naima, pentru a se introduce cuvinte vi expresii pe intelesul generatiilor de astazi. Pe de alth parte, ea se bazeaza pe editiile vechi, iar acestea din urma ofera mult mai multe posibilitati de control cu originalul.
De$ nu a indeplinit pins la sfir$tul vietii sale sarcina de vak'aniivis, totu$ Naima a reluat mai tirziu descrierea unor episoade, oprindu-se cu deo3 M. Miinir Aktepe, Naima Tarihi'nin yazma nfishalars hakksnda (Cu privire la manuscri-
sele cronicii lui Naima), in Istanbul Vniversitesi Edebiyat Fakfiltesi Tarih Dergisi", vol. I, nr. 1/1949, p. 35-52 (vezi p. 36-37). 4 Bursali Mehmed Tahir, 0.M., vol. III, p. 151, si urm. 5 Midhat Sertoglu, Osmanli Tarihinin kaynaklars hakkstsda bass dasitnceler (Unele reflectii
asupra izvoarelor istoriei otomane), in TArkiyat Mecmuasi ", Istanbul, vol. XII, 1955, p. 148.
Cronicar otoman din secolul al XVII-lea.
7 Vezi Cronici turce,sti..., vol. I, p. 527 ai urm.
8 Ibidem, p. 469 si urm. I Ibidem, vol. II, p. 25 si urm. 10 Ibidem, p. 166 si urm. (Hasan Vecihi ). u Abdurrahman (Abdi) pasa (m. 1102 H. = 1690- 1691). A fost caimacam si nigindji
(san tevkii). Cronica lui se intituleaza Tarih-i Ni,sanci Abdurrahtnan pa,sa si trateaza evenimentele
dintre anii 1644 si 1682 (1054-1093 H. ).
12 AceastA cronica a fost editatii de Ahmed Refik In T.O.E.M.", nr. 1 (78), 1924; 7(84), 1925 (Supplement). is 14
I.A., vol. V, 1950, p. 896-900. Naima Tarihi, vol. IVI (ed. Zuhuri Danisman), Istanbul, 1967-1969.
NAIMA TARIHI
3
sebire asupra rdscoalei din 1703, care izbucnise ca urmaxe a unor imprejurari complexe de la sfirsitul veacului al XVII-lea, inclusiv conditiile pgcii de la Carlowitz din 1699. Aceasta relatare izolata se afla anexatg la sfiqitul volumului al VI-lea al operei sale. Naima a redactat si unele opuscule cu caracter politic, intitulate Resail-i siyasiyye (Opuscule politice ), ramase insal ping azi in manuscris.
Informatiile despre tarile romane cuprinse in cronica lui Naima sint dintre cele mai bogate, incepind cu marea mi§care de eliberare condusa de Mihai Viteazul si ping la evenimentele din Moldova, Tara Roma.neascg §i
Transilvania de pe vremea vizirului Kopruln Mehmed pa§a (m. 1661), perioada in care si raporturile Portii otomane cu Austria au cunoscut o serie de oscilatii,
ceea ce a avut profunde repercusiuni asupra istoriei poporului roman.
De remarcat este faptul ca Naima $i -a format o metoda proprie in aprecierea evenimentelor sociale §i politico-militare, formulind §i unele consideratii asupra §tiintei istorice in general. De pilda, el considers ca o serie de oameni,
deli cunosc faptele, le denatureaza totu§i datorita pomirilor for spre imagi-
natie, raspindind astfel multe neadevalruri. De aceea, din punctul sau de vedere, istoriograful nu trebuie sal se multumeasca doar cu insuOrea pgrerilor raspindite, ci sal caute adevarul istoric din surse demne de incredere §i sä -I respecte
intocmai. Prin aceasta Naima se impotrivea de fapt acceptaxii necritice a relatgrilor orale sau scrise despre evenimentele istorice. De asemenea el mai cerea ca istoricul sä nu fie fanatic, nici pgrtinitor,
iar pentru intelegerea faptelor recomanda sal se tins seams §i de factorii social-economici.
Naima a respectat in mare mIsural principiile formulate de el, numarindu-se astfel printre primii istoriografi otomani care s-au straduit sä explice fenomenele istorico-sociale si prin cauze materiale, pe linga unele reflexii asupra filozofiei istoriei. De aceea opera sa, scrisa intr-un stil viu §i atragator, abunda in critici la adresa celor care contribuiau la decaderea puterii otomane din perioadele descrise de autor. Debi o bung parte din vioiciunea stilului Sall din spiritul critic al operei lui Naima se atribuie, in genere, insu§irii textului cronicii lui Sarih-iil-Menarzade, totu§i noutatea §i valoarea §tiintifica a acestei opere poarta amprenta capacitatii sale intelectuale, ca om de cultural §i ca observator atent al societatii in care a trait §i s-a format. De fapt, acest lucru rezulta si din alte opere de valoare scrise de Naima, ca filozof §i ca om de cultural, el cunoscind indeaproape mai ales filozofia de factura islarnical a marelui ginditor al Orientului musulman Ibn Haldun (Khaldun). De aceea, diminuarea contributiei lui Naimal5 in alcatuirea cronicii care poarta denumirea de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) nu se justffica, mai cu seama daca se is in considerare ansamblul creatiei intelectuale a acestui carturar, creatie care se ridica la un numgr apreciabil de opere din cele mai variate domenii. Astfel, Naima a depal§it cu molt misiunea sa de a trece pe curat" (tebyiz ) §i de a organiza" (tertib) conspectele (masvedde ) ramase de la $arih-fil-Menarzade, oferindu-ne o opera specificg personalitatii sale proprii, in care insemnarile autorului anterior i-au servit ca material faptic. is Pentru unele concluzii in acest seas, vezi M. Guboglu, Cronica lui Naima, in ,Revista de referate yi recenzii (istorie-arheologie)", Bucuresti, vol. VIII, 1971, p. 264-280 (recenzie la
Naima Tarihi, ed. Zuhuri Danisman, vol. IVI, Istanbul, 1967-1969).
MUSTAFA ?TAMA
4
Aceasta rezulta si din comparatiile pe care le face adeseori Naima intre Sarihfil-Menarzade si alti cronicari in legator% cu acelea0 fapte sau evenimente
desc'rise. Este adevarat c5. Naima reproduce multe pasaje din conspectele autorului pe care 1-a luat ca baza pentru alcatuirea cronicii sale, dar In asemenea imprejurari Ii citeaza numele aproape de fiecare data, ceea ce nu ar fi fost cazul data ar fi fost vorba de o simply copiere integral% a izvorului. Naima insu0 a tinut sä face urmatoarea precizare deosebit de sugestiva in aceasta privinta: Pe ling% faptul c% an fost adaugate §i aranjate la locurile lornoteaza Naimaevenimentele cuprinse In Fezleke si in cronicile lui Aziz si Vedjihi, dar care nu se gaseau In acest conspect (miisvedde), au mai fost anexate, de asemenea, numeroase alte povestiri ciudate §i din alte culegeri (macmua)"10.
Tocmai din considerentele expuse mai sus cronica lui Naima a trezit de timpuriu interes In lumea occidentals. Astfel, ea a fost tradusa fragmentar
de Antoine Galland (1646-1715) in limba franceza", iar Charles Fraser a tradus §i a editat in limba engleza primul volum al acestei operels. De asemenea, o serie de turcologi an reprodus pasaje importante din cronica lui Naima (M. Norberg, 1822; V. D. Smirnov, 1903; J. Karacson, 1916 §.a.). Prin intermediul unora din aceste traduceri, cronica lui Naima a putut fi cunoscuta si In istoriografia romana mult mai devreme decit alte izvoare orientate. Ea a fost mentionata Inca la sfiqitul secolului al XVIII-lea, de Ienachita Vacarescu in a sa Istorie are puternicilor inperati othomani19, iar Nicolae Balcescu s-a referit adeseori la Naima, prin intermediul traducerilor europene, mai cu seams in analiza evenimentelor legate de Walla de la Calugarehi <1595), In Romdnii sub Mikai-Voda Viteazul. De asemenea, N. 'organ a publicat extrase din cronica lui Naima, dupe traducerea lui A. Gal-
land, far% sa mai amintim de alti istorici (P. P. Panaitescu, C. C. Giurescu s.a.), care au reprodus pasaje din aceasta valoroasa opera. Prin punerea In circuitul istoriografiei a tuturor informatiilor din cronica lui Naima referitoare la trecutul poporului roman, specialistii, ca si publicul larg de cititori, vor gasi not posibilitati de a investiga acest izvor, care a suscitat interes atit in istoriografia universala, cit qi, mai ales, in istoriografia romana.
Traducerea alaturata s-a efectuat dups editia din anul Hegirei 1280 (1863/1864) a cronicii lui Naima.
BIBLIOGRAFIE: O.T.M., p. 43-44; 0.M., vol. III, p. 151 si urm.; AHMED REFIK, Alimler ye San'atkarlar (Inv&tati si artisti), Istanbul, 1924, p.256 si urm.; G.O.W., p. 245-246; Tiirkiye Ansiklopedisi, Ankara, vol. IV, 1957, p. 248; I.A., fast. 90(1960), p. 44-49 (art. Naima); I. H. UZUIIgARSILI, Osmanli Tarihi (Istoria otomanit), Ankara, vol. IV/2, 1959, p. 594-597; ASAF HALET CELEBI, Naima. Hayats, San'ats ve Eserleri (Naima. Viata, arta si operele), Istanbul, 1953.
le Bibl. TKSM, Istanbul, Bevan Koskti, ms. nr. 1169, fol. 674. Arhivele Statului Bucuresti, MicrofilmeTurcia, rola 26, cadrul 1 058.
17 Bibl. Nat. Paris, Fonda Francais, nr. 12197. le Annals of the Turkish Empire from 1591 to 1659 from the Cristian aera, by Naima,
translated from the Turkish by Charles Fraser, I, London, 1832, XVII + 467.
le In Temur de monuments istorice (ed. A. Papiu-Marian), vol. II, Bucuresti, 1863, p. 246. " Acts fi fragments cu privire la istoria romllnilor, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 55-63.
NAIMA TARIHI SAU RAVZAT-UL-HOSEYIN FI HIYLASAT -UL -AHBAR VE-L HAFIKAYN ed. Istanbul, 18630864 ( 1280 H.)
Volumul I (442 p.) 65 69
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 1
teniile crestine din jur, care erau atitate de Austria>.
DESCRIEREA BATALIEI $1 INFRiNGEREA GHIAURILOR
In luna djemazi-ul-evvel din anul amintit mai sus°, cind incepuse sa se imprimavareze, Hasan pa§a°, ridicind iarasi °stile §i raialele Bosniei §i pornind cu oaste mare spre partea ghiarurilor, a pus de au construit o cetate pe rtul Kupa, in apropiere de Yeni-Hisar°, *i a trecut apoi in tinutul Croatiei (Iltrvat). _ Beii vestiti ai acelui serhat5 stapinii de cetati si banul Transilvaniei° §i guvernatorul Croatiei, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare. Dupa o vreme de lupta, oastea islamica a ob$inut biruinta, iar osta§ii ghiauri au fost infrinti. Urmarindu-i putin, au nimicit multi ghiauri. Toate taberele lbr fiind pradate, li s-au luat munitiile si sase tunuri colonborna, precum §i celelalte avutii §i proyizii, care au intrat in posesia musulmanilor. Dup5. aceea, facind incursiune in tinuturile Croatiei, au luat nenumarati robi §i multe avutii. De asemenea, luindu-se 2 000 de tigve Si punindu-se In lanturi 200 de ghiauri vii, ace§tia au sosit la Poarta fericirii impreuna cu tunurile. .
SEIHUL MEHMED EL-BUHARI
V4
o vreme a venit la Istanbul>.
Apoi, stabilindu-se la Silistra, din Rumelia, a murit pe la sfIr§itul anului 1000 al Hegirei. Este Inraomiintat In bazar, Intr-un mausoleu (turbe) special ... 1 1000 H. = 19 octombrie
159 1
7 octombrie 1592.
Cetnazi-sd-evvel 1000 = 14 februarie 14 martie 1392. 3 Telli-Hasan papa, beilerbei de Bosnia.
4 Yeni-Hisar, Noua Palanka (?). 5 E vorba de cipeteniile creptinilor (de la margine de tad.). Erdel bans. Yn Transilvania domnea principele Sigismund Bithory (mai 158 I
1597).
MUSTAFA NMMA
6
175
78
79
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNU7
MAZILIREA MARELUI VIZIR SIAVU$ PA$A 8 KOD JA-SINAN PA$A
$1
VIZIRATUL LUI
U. . ... Mud lui Kirli-Hasan pasa eialetul Rumeliei,
nase sa mearga in ajutor. Dar chid sus-numitul pasa a intrat in sangeacul Sirmiurn. (Serem) cu ostile Rumeliei, dincoace12, Sinan pasa a devenit mare vizir.
pass. a Vanua o schimbare >.
z
80
De aceea, pe la sfirsitul lui ramazanu, el 1-a transferat pe Kirli-Hasan pasa, cu rang de vizir, din Rumelia la Timisoara si a trimis pe propriul sau. fiu, Mehmed pasa, numindu-1 beilerbei de Rumelia.
81
.
SERDARIATLIL LUI SINAN PA$A IN PARTEA UNGARIEI 82
83 83
90
91
92
Pregatindu2se in cincisprezece zile, el a plecat la expeditie cu orgoliu nespus si a pornit cu mare alai in ziva de joi, a douasprezecea zi a lunii sevval din anul 100115. (1 a trecut prin Sofia si a ajuns
In Belgrad>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOI 18 ASEDIEREA STRIGONIULUI 17 DE CXTRE AUSTRIECI
. 7 1001 H. = 8 octombrie 1592 26 septembrie 1593. 28 ianuarie 1593; al treilea vizirat). ° Siavus pasa, mare vizir (4 aprilie 1592 16 februarie 1595; al treilea vizirat). 9 Kodja-Sinan pasa, mare vizir (28 ianuarie 1593 79 25 rebi II 1001 = 29 ianuarie 1593, 11 1 cemazi 1 1001 = 3 februarie 1593. 72 La Poartit. 79 Ramazan 1001 = 1 iunie 30 iunie 1593. 74 Zirin-oglu, fiul lui Zrinyi" ; Zrinyi Gyorgy (?). la 12 Fevval 1001 = 12 iulie 1593. 79 1002 H. = 27 septembrie 1593 15 septembrie 1594. 17 to text: Estergon, Estergom (rom. Strigoniu), Oran. 1° Ramazan 1002 = 21 mai 19 iunie 1594.
7
NAIMA TARIHI
Intr-un cuvint, pink ce marele serdar nu s-a apropiat de Buda, ghiaurii nu au parksit Hatvanul19 gi Strigoniul. Apoi,
ridicindu-se de acolo, au venit si s-au adunat la Komran20. In timpul acesta, cind valiul de Timisoara, sosit pentru ajutor, se afla la Pesta, a venit vestea ca s-a rksculat populatia unei palknci din tinutul sku. Atunci, sus-numitul
pasa, ajungind in mare grabs, i-a ucis pe toti rasculatii.
94-95 97
Rudolf al II-lea>.
u si luptele cu crestinii, In frunte cu Mathias, fratele impasatului
INCEPUTUL RASCOALEI LUI MIHAI 22, VOIEVODUL TARII ROMANE$TI (EFLAK)
Voievozii Tarii Romanesti dkdeau Inca din trecut care de tunuri si cai pentru munitiile necesare expeditiilor. Mai inainte, el trimisese23 pentru expeditia din Veszprem24 doua-trei sute de cai. Totusi, mergind din Belgrad oameni
trimisi de marele serdar25, i-au cerut din nou cai, zaherea si bani (hazine). Neavind grija s5. ajung5. la timp la Belgrad, i se facusera reprowrin. Apoi, a facut sa ajunga patru sute de cai, vistierie si daruri linga
Yanik, dar, spunindu-se c5. nu au sosit la timp", s-a dat firman ca omul sku sä fie ucis. Fiind salvat prin mijlocirea fiului sku25a, Mehmed pasa, i s-au refuzat darurile. Serdarul a zis: De ce trebuie ca astfel de tali sk fie in mina unor ghiauri nepasatori ? Cu ajutorul preainaltului Allah, in primavara aceasta expeditia noastra va fi asupra Tkrii Romlnesti 1". De aceea oamenii lui hiseserk inchisi; ei au fost eliberafi la Belgrad, la intoarcere. Astfel, fuseserk trimise
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREI 21 PIERDEREA UNOR AVANTAJE PRIN MASURILE NECHIBZUITE, PRIN NEPASAREA $1 PRIN LIPSURILE SERDARUL.I.II 28
Marea greseala 4 fost si aceea ca, nesimulind prietenie fatk de voievozii din Tara Romaneasca si Moldova (Bogdan), i-a persecutat pe acestia. Desi sosisera darurile sale 284, totusi el nu le-a primit si a vrut sk omoare pe oamenii
lui ( Mihai). Era o gresealk nechibzuita sk-i rkscoale prin minie nepotrivit5. si nefolositoare. 19 Hatvan, localitate in Ungaria. 22 Komran, Komorn, Komaron, Komarom, Kornarno (R. S. Cehoslovac1). 21- Yanik (Yam* ), Raab sau Gyor. 22 Mihal, Mihai Viteazul, domnul Tarn Romanesti (1593-1601). 23 Mihai Viteazul.
24 Besprem, ora' in Ungaria. " Kodja-Sinan pass., mare vizir. 26 Lui Mihai Viteazul. 288 Al lui Kodja-Sinan pap. (mare vizir). 89 1003 H. = 16 septembrie 1594 5 septembrie 28 Sinan pasa (pe atunci mare vizir). 488 Ale lui Mihai Viteazul.
1595.
8
MUSTAFA NAIMA
RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI" 101
Incepind expeditiile unguresti, cezaruP° trimisese ituturor capeteniilor ghiaure scrisori. Si papa" invitase cele patruzeci de neamuri crestine la atac asupra musulmanilor. De aceea Transilvania (Erdel), Tara Romaneasc5. si Moldova, unindu-se, au hotarit A. se r5.scoale si au inceput sa atace localitatile de pe malurile Dunarii (Tuna). Domnul Moldovei de atunci era o creatura numita, de Sinan pasa. Ferhad pasa", dorind mazilirea acestuia, a trimis in locul lui pe un tinar cunoscut sub numele de ,,beizadea de Bogdan"". Acest tinar fusese crescut la curtea sa si se spunea chiar ca, trecuse la islamism. Potrivit obiceithui, el 1-a trimis cu capugibasi si cu un ceaus de inscaunare". Dar predecesorul sau, rasculindu-se, i-a Intors inapoi pe cei veniti. Cind cerusera
ajutor de la Poarta,
din Moldova" s-a intetit din zi In zi.
VESTEA RASCOALEI LUI MIHAI, VOIEVODUL TARII ROMANESTI
In Tara Romaneasca fiind multe oi si vite, miere si sare, on de cite on se schimbau voievozii, negustbrii si bogatasii din Istanbul dadeau bath si apoi mergeau si adunau de la raiale, pentru banii tor, oi $i miere si seu. 5i cerind aceste lucruri pentru cistiguri marl (murabaha), se iscau nenumarate certuri. Negustorii, cerind bath, Ii persecutau pe domni (bey) cu injurii i afurisenii.
In Bucuresti (Biikre,s ), capitala sus-numitului Mihai, erau peste 4 000
102
de creditori. Cei mai multi erau ieniceri si camatari bogati. In fiecare zi, acestia atacau si aruncau cu pietre In palatul sau $i, luind toate bunurile care incapeau in miinilor tor, ii bateau pe oamenii care se aflau la poarta lui . Persecutiile si oprelistile for 1-au scos din rabdari. De aceea, intr-o zi, i-a invitat pe acestia si, dindu-le sfaturi, le-a aratat generozitatea sa
28 Axon Tiranul (14 octombrie 1592-24 aprilie 1595). Evenimentele se refer& la Tara Romineasca. 80 Rudolf al II-lea, Implratul Austriei (1576-1612). 81 Clement al VIII-lea (1592-1605). 88 Ferhad pass., mare vizir (1591-1592; februarie iulie 1595). Era caimacam. 38 Bogdan beyzadesi. Este vorba de Bogdan vodA, fecior Iancului vodA" (Sasul), pre-
tendent la scaunul Tarii Romanesti sau de Stefan Surdul, pretendent In Moldova.
86 Iskende Favu,su; In alte izvoare: isbemle diass. as Mara ;, oras si provincie In Anatolia. 86 Din context rezulta. c& este vorba de Tara Romanea,scA si de Mihai Viteazul.
1. Cronica lui Naima. Inceputurila. miscarii de eliberare condusli de Mihai Viteazul (vol. I, p. 97).
Ai
r.
r e517, !rgers;""ftceio' r 4,C^ (511130,' ( crcerr 0-r4ic.:rnrx.c:ii)01)16.)(c etc tper' -1( z r 51Cir1 I
Y7
;Irir cr. ;..rir (17(.77:1"-Irir.); 0-eft 5rr).(4.7"-rt7 rrlAv r:Cc e isle* irr:rr
c."
r
Ce:1;t
cf.
'1:1;4
Cyr11-5""V.4:111--:";:1731T
ic"rv- ice" f:r(vr
1^ !cr:
Artr
1,-
\r);( -;vIr.;"
'Cr 11,:rr re "51 Ve.I tr:41revrinr
f "er:vq(clicc-r;:,
5,-r re -Cr' l nes% ir crvv:" 1(1.71C41.r. PrriT;rri
iCrrel, ki") let :i.mit-e
fAf i'N's
I
nr
;c1,(rcr,...A ,crp
)5,r ter. t....1=7"
fir...17.5.)r. ?fr c4'..(.51trjr' 173.71'-r,
--r"TT 1r1" r;'76
or ;111:,
514^ 7 .fre islydef' Ct;IPT:fr CHrl :c7
e:ivrr;
Cr fr""liCirr
"4:rr
1;Tt
w*ra-terir \crb mcr-
w"1-417
4.3/
"lc :ref:
:41*
Zelr:.:1rAn
t7-;(45(er r(rre7
r' lc'n
:4veZ`1"-)r.1c ftwe !I'D CA IC wiris.f wircre Cnrct ;pie yea
jr;
it 'or 9c^ -:v c!if? 4 :1(C2
Yrrf
c1rnr-f4rj1-rf
;1C ":°:1410 4
4A
eir.i1)
10
MUSTAFA MAMA
In cIteva cuvinte: Daca ma omoriti pe mine le-a spus el avutiile voastre se vor pierde. Veniti 9i asculati cuvintul meu! Duceti-va cu oamenii care sint numiti prin linuturile Tani Romine 9ti §i aduceti bunurile strtnse §i apoi luati din ele banii vo9tri". Dupa multe indoieli 9i impotriviri, ace9tia s-au invoit. Lucrurile strtnse §i aduse nu erau indeajuns pentru toate datoriile; ei cereau 9i dobinzile. Atunci 1-a chemat pe cadiul de Giurgiu sa le fad. socotelile.
Acesta fiind gasit bolnav, a plecat naibul Alidjan efendi, deoarece, clack' In Tara RomIneascl era nevoie de o judecall cu musulmanii, mergeau cadiii de Giurgiu, find insarcinati cu aplanarea lor. Alidjan le-a facut socotelile precum urmeaza: omul care pretindea 60 de poveri (yak) de aspri prezenta dovada. : Intr-adevar, actul este al meu". : Dar arata-mi felul 9i pretul obiectelor pe care mi le dai !". Atunci, dupa multe cereri §i certuri, se invoia cu ceea ce i se arata. De exemplu, i se dadeau 10 poveri de aspri bath, un hanger impodobit in valoare de 20 de poveri de aspri, un harna9ament de cinci poveri de aspri. Toate se ridicau la 60 de poveri 11 facea pe om sä accepte 30 de poveri in loc de 60 de poven. Apoi fl punea pe cadiu sä inregistreze §i sä sigileze. De asemenea, punea 9i pe diacii lui sa scrie. Ceea ce era mai putin de zece poveri nu punea la socoteara, spunind ch. acestea sint Maruntiquri". In felul acesta, a facut ca toata datoria s5.4 scad5. la 6 000 de < poveri) aspri.
103
De la naibul mai sus amintit, Alidjan, s-au transmis urmatoarele: Am ie9it afara. Un vechi prieten ghiaur, apropiindu-se de mine mi-a zis: t Alidjan-Hodja, de douazeci de ani imi e9ti prieten. Sa pleci chiar acum qi sa nu mai ramii pins la chindie; sa nu stai pith la Giurgiu, ci sa cauti sa-ti arunci sufletul la Rusciuc. Totul s-a sfir9it ! *. Spunin d acestea, el a plecat. Intr-adevar, am vIzut ca in ora9 este mare Alva, iar cete de ghiauri strain erau adunati in diferite colturi. Atunci, urcindu-m5. imediat In trasura (kodi), am sosit in grab5. la Giurgiu. Pin5. ce 1-am anuntat pe cadiu §i pins ce ne-am
sculat sa plecam, in timpul acesta afurisitii ucisesera pe toti creditorii
§i
pe musulmanii care se aflau acolo" si, venind in cete, atacau Giurgiul. Nemai-
raminind alts posibilitate §i fiind un bun inotator, am trecut Dunarea Mot pe malul celllalt. A mai trecut Inca un om. Dar numai not amIndoi ne-am salvat. Ei au ucis majoritatea barbatilor si femeilor musulmane din cele peste 4 000 de suflete care erau la Giurgiu. Multi au fost facuti prizonieri, apoi 1-au incendiat". Acest eveniment s-a intimplat in anul 1002, luna djemazi-ul-evve138. Cei care se aflau prin parole Moldovei au trecut in partile Chiliei (Kill) §i Akkennanului si Hir9ovei (Korsova). Din Rusciuc au trimis la Poarta ve9ti cu mahzaruri 9i au facut cunoscut5. situatia. Populatia Rusciucului s-a ridicat §i s-a impra9tiat prin munti §i pIduri 9i in imprejutimi. Fund
timp de lama, nu s-a adunat in grabs oaste la Poarta, ci a ramas pentru primIvarl " La Bucure§ti. 38 Cemazi 1 1002 = 23 iannarie
is loc de 1003 H.
21 februarie 15940 Aici este o greqea15.: 1002 H.,
NAIMA TARIHI
114
TULBURARILE GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA $I MOLDOVA g ATACUL
LOR ASUPRA BRAILEI (IBRAIL L 115
11
$1 AKKERMANULUI
Mai inainte, voievodul Moldovei venise asupra Benderului. I s-a opus Ahmed bei, emirul de Bender, luptindu-se impreuni cu gazii. Apoi, venind din nou asupra Chiliei si Akkermanului, el a asediat Akkermanul. Locuitorii vilaietului cerusera mai inainte ajutor de la Gazi Ghirai ban". Sosind Adil Ghirai" cu un numar oarecare de ostasi, cind i-a atacat . Trei-patru mii de ostasi tatari, iuti ca vintul, trecind din nou Dunarea, pe ghiatai si dind ajutor, tabara lor s-a stricat si au murit peste o mie de ghiauri. Afurisitii raufacatori, adunind iafasi aproape 20 000 de ostasi dintre rebelii unguri, transilvaneni si valahi, au vent cu tunurile la Braila. Cind an atacat cu gindul de a o asedia, locuitorii cetatii le-au iesit in fats si s-au luptat cu ei un timp oarecare. Dar ghiaurii unaili fiind multi si rezistenta fiind grea si difici15.,
116
an intrat in metereze si an inceput sä bat/ cetatea. Sapind santuri subterane si dind lupte mari, locuitorii au fost cuprinsi de disperare. Atunci s-au sf5.tuit !litre ei sa iasa prin capitulare conditionata (vire). Kara-cavus Mehmed bei si Mustafa" cavils fiind mijlocitori, -. Dar, pe cind mahomedanii erau transportati, ghiaurii i-au scos cu forta, retinind lucrurile lor in valoare de aproape o mie de poveri (yiik), in timp ce tipetele si suspinele populatiei umpleau vazduhul. Ghiaurii, inconjurindu-i, an facut prizonieri pe cei mai renumiti dintre musulmani. De asemenea, pe unii i-au dezbracat, iar pe altii au inceput sa-i omoare. Kara-cavus, vazind aceasta situatie, le-a spus: Bre, mincinosilor, unde a ramas j uramintul vostru? Se poate asa ceva la o natie ?". Atunci beii maghiari, tmpiedicindu -i pe ghiauri cu sabia, an ucis pe citiva dintre ei si au trecut populatia 'dincolo de Dun/re si au trimis-o. Asa cum s-a povestit mai Inainte, afurisitul de Mihai si-a merit razvratirea prin uciderea lui Mustafa pasa", beilerbei de Maras, si a inceput s5. faca rautati in toate partile. Aproape 4 000 de ghiauri din oastea sa au mers spre Silistra pentru devastari 42a. Mustafa bei, mirvala de Silistra, fiind anuntat, a adunat oaste si a facut zid in calea afurisitilor. Din 4 000 de ghiauri nu au scapat nici o suta, iar ceilalti au fost trecuti prin sabie, el razbunindu-se astfel pe deplin.
° 4
Gazi Ghirai al II-lea (1588 noiembrie 1596 §i 1596-1608). Adil Ghirai, calgai.
41 Banul Manta (era pabarnic). La Kiatip Celebi: Banul Mihalcea" (vezi Cronici
turce,sti ..., vol. II, p. 36). "a Comandati de Albert Kiraly.
" Mai sus se afirmase cd acesta fuses ucis de domnul Moldovei. 424 Conch* de Banul Mihalcea.
MUSTAFA NAIMA
12
SERDARIATUL LUI FERHAD PA$A " IN PARTILE TARII ROMANE$TI SI MOLDOVEI
Mai inainte, cind a fost distrus Giurgiul, au sosit la Poarta fericirii scrisori de chemare in ajutor. Afurisitul Mihai, cerind sprijin de la tarile ghiaure,
vecine cu el, a provocat distrugeri, cu aproape 100 000 de soldati purtatori de nenorociri, in toate tirgurile aflate pe malul Dunarii pi a pricinuit striaciuni celor ce se roaga lui Allah. Cind aceste §tiri au ajuns la auzul imparatului, marele vizir a fost numit serdar §i insarcinat sa mearga in primavara in acele Par ti. (Se descriu pregitirile de expedifie si poruncile date emirilor din Silistra, Nicopole Vidin Sn vederea construirii unui pod pe Dungse>.
gi
119
PLECAREA LUI FERHAD PA$A SPRE TARA ROMANEASCA
120
Pregatindu-se arme pentru expeditia impotriva Tarii RomAne§ti, in anul 1003, in ziva de 17 a lunii Saban", marele vizir Ferhad pap a ie§it cu mare alai din capitala imparatiei §i a descins la Davud-Pap". Ibrahim pap, care era al doilea vizir, a fost numit caimacam §i IemipciHasan, aga de ieniceri, a ramas la Poarta, iar pentru expeditia imparateasca a fost insarcinat zagargiba§i-aga cu 10 000 de ieniceri. Cu zece galere (kadirga)
s-au trimis la Rusciuc, pe Dunare, tunuri §i alte arme de lupta. Dar Damad-Ibraim pap., care era caimacam, arata numai de forma
interes pentru terminarea pregatirilor pi, pentru ca nutrea o du§manie ascunsa
fata de Ferhad pap, trecea cu vederea pregatirile §i neglija aranjarea celor necesare.
Pe drum, Ferhad papa trimisese scrisori padiphului cerind ajutor. El facuse cunoscut de nenumarate on ca: du§manul este pregatit in fata Bucure§tiului, iar noi ne-am apropiat de Rusciuc, care este granita noastra. Putinii osta0 care se gasesc linga noi grit bolnavi. Pentru a-I pedepsi pe du§man avem nevoie de multa oaste §i, in acest scop, osta4ii trebuie indreptati in aceste
parr.
. 121
... In acest timp, la 5 ramazan", Moldova §i Tara Romaneasca fiind transformate in eialet47, Moldova a fost data lui Djafer pap., fost beilerbei de Sirvan48, iar Tara Romaneasca a fost data lui Sattrdji- Mehmed pap,. Toate tinuturile Moldovei §i Tarii Rom5.nqti fiind inregistrate ca mukataa, defterdarlicul for a fost dat lui Mehmed bei din IeniFhir49 S-a dat firman sa fie recrutati 12 000 de osta0 activi 5°. " Ferhad pasa era mare vizir. 44 17 Faoan 1003 = 27 aprilie 1595.
45 Davud-Pags, loc de popas la marginea Istanbulului. 45 5 ramazan 1003 = 14 mai 1595. 47 Eyalet; aici in sensul de pasalic turcesc", provincie otoman5.", care nu s-a putut res.liza, oastea otomanit fiind infrinti de Mihai Viteazul. 45 .Firvan, oral si provincie in Caucaz. 45 Irnifehir (Yenisehir ), oral In Anatolia. 55 Muvazzaf kul.
HAIMA TARIHI
13
SOSIREA LUI FERHAD PA$A LA DUNARE
La sfir0tul veneratei luni §evval51, cind marele vizir a intrat in Rusciuc,
cheresteaua pentru pod era pregatita.
Sosind tonbazuri de la Nicopole, la 1 zilka'de52 s-a inceput construirea. podului. 122
Prinzind niqte limbi", s-a obtinut §tirea ca ghiaurul raufacator Mihai se afla cu oastea sa la Bucure0i 0i ca i-au sosit ajutoare de Ia transilvaneni li maghiari vreo 70 000 de oameni. La inceputul lunii zilka'de, Hasan pa§a, beilerbei de Rumelia, prezentindu-0 alaiurile, s-a ata4at ostirii cu cei aproape 500 de prizonieri §i 4 000 de tigve luate de la valahi §i maghiari. Marele vizir supraveghea construirea podului stfnd sub un umbrar sustinut de opt stilpi. In cincilase zile podul a ajuns pins in mijlocul fluviului, Ia insula din fats Rusciucului. Cealalta parte, pima la Giurgiu, fund larga, se putea completa cu 500 de tonbazuri. 0 portiune din apropierea cetatii fiind mai putin adinca, acolo au fost numiti sangeacbeii pentru fixarea stilpilor marl. In felul acesta, podul se construia, iar fostul defterdar, Ibrahim pa§a, statea la Belgrad cu cele patru bola-haat, dindu-le soldele. De asemenea 0i marele vizir Ferhad pa§a se gindea sa plece la Belgrad, dupa indepartarea nenorocirilor pricinuite de raufacatorul Mihai. MAZILIREA VIZIRULUI FERHAD PA$A $1 VIZIRATUL LUI SINAN PA$A 54
...
El a fost invinuit ca are intelegere, pe ascuns, cu razvratitul de $i a trecut la
Mihai; este de acord cu el In privinta nimicirii Wilor islamice grerala de a deveni ghiaur Si razvratit, prin nepasare".
pentru a cere iertare. intre timp se emite firman ca Ferhad pa,sa sa fie ucis >. 123
... In legatura cu sentinta, se da amanuntul ca, venind la Ferhad pasa jeluitori, de la cei mai multi dintre locuitorii de pe malurile Dunarii, acestia i-ar fi spus: Afars de faptul ca familiile noastre au intrat in robie la ghiauri, ace0ia pun in adunarile for ca sotiile noastre sa-i §i serveasca cu pahare. Nu exists oare zel pentru Islam?". Atunci el ar fi spus cu asprime: Dar e
placut cind voi luati sotiile for In robie?"
DESCRIEREA AMANUNTITA A EXPEDITIEI LUI KOD JA-SINAN PAM IN TARA ROMANEA SCA
... El a sosit la ordie pe la sfir0tul lui iilkaide55. Mai sus pomenitul pod se intinsese pins aproape de cetatea Giurgiu. Dupa ce a fost terminat, pe la mijocul lui zilhidjge56, marele vizir a trecut cu toat5. oastea. Hasan 51 $evval 1003 = 9 iunie 7 iulie 1595. 55 1 zilka'de 1003 = 8 iulie 1595. 53 Dil tutulub. 55 Ace,asti schimbare a avut loc la 7 iulie 1595.
" Zilka'de 1003 = 8 iulie
55 Zilhicce 1003 = 7 august
6 august 1595. 5 septembrie 1595.
14
MUSTAFA NAIMA
pasa, valiu de Rumelia, a fost numit sa piece ca cerhagi cu oastea eialetului sau, iar Satirdji Mehmed pasa57, impreuna cu oastea siriaca, (,Sum), a fost numit la aripa dreapta, in timp ce beii de Salonic $i de Nicopole au fost numiti la paza podului. Cele sapte galere sosite de la Poarta, cu munitii pi arme, au acostat la Rusciuc. La 17 zilhidjge58 s-a pornit, de asemenea, si de la Giurgiu.
126
S-a descins la capul vaii Calugareni (Kalugeran), care era o vale plina de stejari. Dincolo se intindea Valea Bucurestiului. De acolo, Bucurestiul era la o departare de patru mile. S-a poposit linga padurea aceea de stejari. Pe cind ostasii stateau linistiti, iar caraulele se dusesera la gura vaii, s-a vazut ridicindu-se praf dinspre valea Bucurestiului si au aparut alaiurile de ghiauri, Ingrijitorii de cai 59, speriindu-se, au vent la corturi. Ostasii incalecind pe cai, au iesit in fata ghiaurilor, iar marele vizir, aranjind rindurile,
a pus de au intins scinduri, In mlastina care era In fata. Ienicerii au intrat in padure pi, scotind zece tunuri man (phi) la marginea padurii, au tras asupra ghiaurilor. Pe drumul de mijloc mergea oastea islamica. Respingindu-i pe afurisiti, au aranjat tunurile si au obtinut unele succese. 0 parte din ghiauri au fost distrusi, iar cei ramasi s-au postat dupa-amiaza in fata vaii, in stare de impr5.stiere.
Toata oastea era pregatita. Vizirul a ramas la capatul celalalt al vaii Calugarenilor. Ghiaurii, aprinzird focuri in valea Bucurestiului, duceau In timpul noptii, cu strigate pi cu zarva pi cu steaguri, cirezi de bivoli. In Behdjet-fit-Tevarih 8° este scris ca In apropierea podului Calugareni
era un loc paduros pi mlastinos. and au descins acolo, aparind un alai de ghiauri, au inceput sä se lupte. Punindu-se tunuri pi puscasi la intrarea in padure, Satirdji-Mehmed pasa, Haydar pasa, Husein pasa, Ayaspasazade Mustafa pasa au trecut podul cu oaste nenumarata si 1-au intimpinat pe dusman. De la amiaza pi pin5.1a chindie s-au dat lupte crincene. Capturindu-se 12 tunuri
de la dusman, se intrezarise, intr-adevar, victoria. Dar locul mai sus pomenit era un drum mlastinos pi paduros. Mai sus amintitul Mehmed pasa
a fost rant, pe cind fugea, iar Husein pasa, Haydar pap. si Mustafa pasa si-au gasit moartea de martini, inecindu-se in mlastini".
127
Potrivit zicalei: Cine seamana discordie culege nenorocire", in anul acela plin de necazuri, maria-sa marele serdar insusi, fugind de atacul acesta al dusmanului, a nimerit intr-o baltoaca. Cazind de pe calul sau, iesea dintr-o baltoaca pi cadea intr-alta, statea jos 0 iar se scula. Ajungindu-1 unul dintre vitejii Rumeliei, cu numele de Hasan, 1-a luat in spinare si 1-a scos din mlastina. Mai sus-amintitul Deli-Hasan a ramas renumit cu numele de Batakci si apoi a devenit delibasiul lui Kodja-Murad pasa 81. " Acesta a condus expedifia fmpotriva Oradiei in 1007 H. (1598). Vezi pi mai departe. 55 17 zilhicce 1003 = 23 august 1595. 59 At ollanlars. °° De fapt: Nuhbet-ilt-tevarih (CronicA aleas1), de Mehmed bin Mehmed (cf. Cronici turce,sti ..., vol. I, p. 418 pi nrm.) ei Kodja-Murad papa (Kuyudju-Murad papa) a fost vizir pe vremea sultanului Ahmed I (1603-1617). A participat la expedifiile din Orient pi Occident. A murit pe la 1611. El a contribuit la fncheierea pacii de la Zsitvatorok (1606).
zs
13
NAIMA 'rARIHI
FUGA GHIAURILOR JOSNICI
In noaptea aceea s-a produs un zgomot asurzitorl, datorita faptului ca, fitilul unui ienicer atingind pulberea de la un tun darbzen, s-a aprins praful de pusca si focul a cuprins pulberea intinsa in apropiere. Oastea speriindu-se, voci de ruga s-au inaltat in vazduh. Ostasii ghiauri, creztnd ca oastea islamic5. a dat un atac peste noapte, s-au invalmasrt intre pi si au rupt-o la fuga, Raufacatorul de Mihai s-a dus in grabs la Bucuresti si un numar oarecare de ostasi ghiauri a plecat spre Moldova. Apoi,
°stile, s-au stabilit
la Bucuresti. In ziva luptei, fiind vreme de strimtoare 1i fiind greu de ajuns pe sesul de dincolo de padure, s-au intors si s-au asezat. Facindu-se un popas de doua zile, au adus prinsi de la ghiauri. Ei dind de tire ca ghiaurii au ajuns la Bucuresti, la 18 zilhidjge 62. Hasan pasa a trecut trecatoarea cu oastea sa i a descins la. ses. Akingiii, imprastiindu-se in imprejurimi, au adus cu ei prizonieri, taherele si animale. Mihai, evacuind Bucurestiul, s-a dus la Tirgoviste (Tergov4te). Dar, nestind nici acolo, s-a dus spre pa'durile greu de strabatut din partea granitei Transilvaniei. Marele vizir, trecind si el trecatoarea la 20 zilhidjge, a ajuns cu oastea la Bucuresti si a descins in ses.
In bisericile din Bucuresti instalindu-se mihrab-uri §i minbet-uri, s-au facut rugaciuni. Au spart bulele stralucitoare si crucile puse deasupra cupolelor
si au stricat chipurile .
SFATUL SERDARULUI PENTRU INLATURAREA GHIAURILOR SI PENTRU CONSTRUIREA UNEI CETATI
In cortul marelui vizir s-au adunat notabilii marii demnitari. S-a spus ca vilaietele Tarii Romanesti si Moldovei fiind date ghiaurului, nenumaratele for stricaciuni si razvratiri pricinuiesc greutati. Inlaturindu-i imediat pe acestia, sa se construiasca, de azi inainte, p cetate puternica 0i ele sa fie transformate in eialet (eyalet) separat 626. De isemenea, la trecatoarea Tirgoviste sa se construiasca o cetate". Cei prezenti considerind bineyenita aceasta parere, au hotarit ca alare. De aceea au scris un raport (telhis), care a fost trimis la Poart5.. Eialetul a fost acordat lui Satirdji-Mehrned pasaJ Marele vizir mergind cu toti demnitarii in orasul Bucuresti, constructorii au masurat intariturile cu etaje ale manas-
tirii voievodului Alexandru U, care era locul cetatii vechil Si ad inceput sa le construiasca. S-a poruncit pregatirea cherestelei si a celorlalte lucruri necesare. La sfirsitul lui zilhidjge s-a inceput cladirea cetatii si a fost terminate
in 12 zile. Amanuntele vor fi povestite in anul urmator. " 18 zilhicce 1003 = 24 august 1595. 41" Vezi mai sus, nota 47.
" Este vorba
Voda".
biserica, construiti de Alexandru al II-lea Mircea. Azi: Biserica Radu
16
MUSTAFA NAIMA
POVESTIREA FAPTELOR GHIAURILOR DE LA GRANITA UNGUREASCA .
Beilerbeiul de Anatolia, beilerbeii de Bosnia, de Karaman, de Sivas, de Buda (Budin), de Timisoara, de Alep si de Sighetvar, precum pi intendentii de ieniceri *i spahiii pi silandarii si cetele de lefegii de dreapta si de stinga au stat adunati la vechea Buda. .
PLECAREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE STRIGONIU 5I TOTALA EI INFRINGERE
129
... La inceputul lui zilhidjge 65, , fiul lui Sinan pasa, care era serdar, i beilerbeiul de Buda, Sofu-Sinan pasa, pi beilerbeiul de
Timisoara, Ahmed pasa din Mihalici,
Strigoniu, unde au dat lupte cu ei>.
131
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRU OCUPAREA CETATILOR BUCURESTI $1 TIRGOVISTE DE CATRE MIHAI (MIHAL) CEL RATACIT
132
pi
Marele vizir Sinan pasa, construind o cetate din lemn, a pregatit tunurile munitiile necesare si a pus acolo o mie de ieniceri o mie de kuloglii. La
13 muharrem 1004 6? a ajuns la sesul Tirgoviste. Populatia fugind Inca dinainte, ea a fost gasit5.' pustie. $i aici, ca pi la Bucuresti, s-a Inceput construirea unei cetati din lemn. Ea a fost terminate intr-o luna, sapindn-se pi un pant adinc. A fost construita cu doua caturi. S-au pus in ea tunuri, munith osfi. Apoi, dindu-li-se zaherele *i solde, s-au intors de acolo la 12 ale norocosului safer 68. In ziva cind au descins la menzilul din fata
lor, raufac5.torul de Mihai a iesit din padure si a Impresurat Tirgovistea. La oaste se auzeau bubuiturile de tunuri. Luind orasul cu lovituri tari, in trei zile, el i-a prins pe Ali pasa pi pe Koci bei, care ramasesera inauntru. Bagind in ei sulita, i-a fript in fata focului, facindu-i chebab. Ceilalti, ostasi au fost facuti robi, iar cetatea a fost distrusa. Apoi, ( Mihai> s-a Tetras si a plecat. In ziva aceea, cind i-a sosit serdarului stirea asediului *i i s-a cerut ajutor, ostasii islamici s-au intristat. Pe cind ei sta.' teau asa, au iesit din padurea aflata in apropierea menzilului for 300 de ghiauri. Cei din oastea de Rumelia ducindu-se acolo, toti s-au intors raniti pi infrinti. Oastea a fost cuprinsa de mare frica
si de nenorocirea urmarini. S-au sfatuit sa se Intoarca din nou in cetate. Neavind insa posibilitatea sä is nici un fel de masuri, in cele din urma au venit la Bucuresti. Dindu-se porunca sa ramina acolo 15 zile, oastea pi ceilalti ne-
gustori s-au grabit sa tread. (spre Giurgiu> care mai de care mai inainte.
Atunci au fost numiti, cu porunci severe, oameni ca 55. nu lase sa treaca nici " 1 Isevva1 1003 = 9 iunie 1595. 66 Zilhicce 1003 = 7 august 5 septembrie 1595. 841 1001H. = 6 septembrie 1595 24 august 1596. " 13 muharrem 1004 = 18 septembrie 1595. " 12 safer 1004 = 17 octombrie 1595.
NAIMA TARIKI
27
o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste cre§te tot mereu, au fost
indicate in harabale munijiile §i au fost retrase tunurile care se aflau la 133
Bucure§ti. Dup5. ce 1-au evacuat, au distrus cetatea pe care o construisera §i, nemaifiind chip sa mai ramina, au pornit pe la miezul noptii spre pod. Trecind in graba trecatoarea 69, au ajuns la Giurgiu Si au ramas acblo trei zile. Din cauza buimacelii, au luat unele masuri nechibzuite. Astfel, au fost numiti la pod oameni ca sa incaseze pendjik (pencik) pentru cele aproape zece tali de harabale §i pentru robi, deoarece mai inainte osta§ii islamici, facind incursiuni la granita Transilvaniei, adusesera mai multe mii de harabale, robi §i animale §i le vindusera in oaste la pret ieftin. In timp ce negustorii,
luind turmele de oi, treceau podul §i cu celelalte lucruri ale lor, eminii §i scribii slateau §i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le sä dea a cincea parte din prazi ". In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan pa§a a trecut podul noaptea
§i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0§ti. Pina dimineata au trecut ienicerii, tunurile §i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu §tiau unul de altul §i
se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindiei alaiurile de ghiauri §i §i-au a§ezat tabara in §esul Giurgiului. Atacind poverile , ei au inceput sa be prade §i sa be devasteze. 0 ceata de pedestra§i,
tirinda-se ca pored, a mers pe malul Dunarii §i, tragind de pe deal cu tunuri §i cu pu§ti, a niat podul pe la mijloc. Osta§ii §i bagajele care se aflau pe pod
au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace
fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse
§i au pierit. Majoritatea osta§ilor de akingii, aflindu-se in partea cealalta,
n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut. Tunurile §i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile du§manilor. 134
Afurisitii, incendiind tirgul Giurgiului, au inceput sa ban cetatea. Nenorocire §i pierdere mai mare ca de asta data nu s-au intimplat niciodata, tar o astfel de infringere nu s-a vazut nicicind. OCUPARBA CETATII GIURGIU DE CATRE GHIAURI
In timpul acela se inchisese in cetate un numar oarecare de osta§i.
Ghiaurii josnici, batind-o timp de trei zile, au cucerit-o prin lure§ in ziva de 10 a lunii safer 71. Omorindu-i pe toti musulmanii care se aflau in ea, au tutors tunurile §i au inceput sa traga catre oaste. SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATAREsc
In timpul acesta au sosit agate de la hanul tataresc, maria-sa Gazi Ghirai han 7a. Scrisoarea sa cuprindea ca hanul, venind cu oaste in Moldova, a garantat sa supuna. raiaua §i sä puns mina pe Mihai, cauza tulburarilor, §i " Bogas, e vorba tot de Vales. Calugkeni. 70 Mal-s hums.
ri 10 safer 1004 = 15 octombrie 1595. 7' Gazi Ghirai al II-lea.
18
MUSTAFA NAIMA
pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste propuneri, ele au fost trecute cu vederea ... 135
MAZILIREA LUI SINAW NASA SI NUMIREA LUI LALA-MEHMED PASA.74
Au sosit sitiri tä, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind, s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba.
CEARTA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN EFENDI " CU SETH -UL-ISLAMUL In
Cind lui Ibrahim pap. 7;a i s-a acordat sigiliul viziratului, a treia zi
Hodja Efendi a venit la felicitare pi s-a intilnit cu marele vizir In timpul acela au sosit scrisori de la Mehmed-pasazade Hasan papa, care se afla la paza malurilor Dunarii, precum pi mahzarurile pi scrisorile de umilire
ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade. tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui Mihai Viteazul>:
139
Hodja-Saladeddin Efendi laspunse: Deoarece boierii valahi pi Mihai au cerut iertarea vinovatiilor lor, se cuvine sä nu se dea raspuns potrivnic, ci, drept semn al sinceritatii lor, A. fie cerut fiul lui Mihai ca ostatic. In felul acesta A fie scrise scrisorile !". Mufti-Efendi, negasind deloc potrivita pkerea lui Hodja-(Efendi, a pornit impotriva acestuia pi a spus: De azi inainte nu trebuie sa se creada nici in legamintul (and) lui Mihai pi nici in convertirea lui la Islam". " Stefan Rlizvan (24 aprilie august 1595). " Lala-Mehmed pap., mare vizir (4-15 noiembrie 1595). " Mehmed pap, beilerbei de Buda (era fiul lui Kodja-Sinan pap.). 7$ Hodja-Sa'adeddin Efendi, istoriograf otoman (m. 1599). Vezi Cronici turl.eini ..., vol. I, p. 297 §i urm.
77 .5.eih-ul-islam; se numea pi muftiu" (MikftU). `Pe atunci era Bostanzade Mehmed
Efendi.
6 Damad-Ibrahim pap, mare vizir (4 aprilie 27 octombrie 1596; 5 decembrie 1596 10 ianuarie 1601). 3 noiembrie 1597; 6 ianuarie 1599
2. Cronica
lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin
Efendi, dasalul sultanului,
ai §eih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, in leg&tura cu raspunsul care urma s.it fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 138).
4"414 d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1
a, .,
Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii
i
3
..(.... z, ski:; IL. 1:J1is) 45.! jra.a,:g. ,,11.11
jii.t4. ! (!1:....L .:a1 alic JIAL.,711:.)1.9 4, A..J ti-JS f
.1 L., ,1.y'. lt.. ,?jiiSjii..).).4.;;Ia.1,5.1J;;C j1.:z71:;
...C..t.-::1 Vim .) 4.,,.. L1 is:A.....:..c.t.1 c,1;.3
.ay .,,:. zLj). ...A., Jr. 1_5LAy r1...; 4.ttit r. iii 65.1 .z.3ji.4.. a.! IA j., jak::91 Zi.41.1110/.1l;,- ZJAA-1:t.0 a 1..3.1-%
ti,4,4; ,,,,;l's 3L.i.,t: ..k.:1.1 z.t.:t: li- t_.,:ta .414 J.)1 ..11,.v.11):i ..)
1,3)
A A:ao 4: ; at altt t:: J:.,,),,i; 6.4 Lit.t.lt .....)L:..
%Lb!) 4 :Ala 1 j AS A:11j4 01 ...S.
tzit rhij: .,A..1.2. 1.01 1. ;11
.A'..'....- "'1 ts-A:el".c91 ,...;.121....,15), ti,-..tlf,te,20.41 (e)1.11 'el: 453i1,:iJ...1.... A...lb:5; E1:7) ja.; 1 At 1.);". LilLia: j I Z1:iii! r 71 ZA......b 1
Z.', )1 d #4 °
ts).11,41,...4431 J.0j1:4Li... Ayerliol j..L.,...1. . ' Ca :J.1 1:«1. JI1:011 J . '7°,` v Li-''' . J v
41,1
4a
at!...,:f:
Y I e..1..... 4;SL-A `) -1
%:.01.,:tvj Lci.x.:1A 4.1:t jj 1: j. tp '41..3 61 L:74,3 Lk. ZA-Ltslci..), AIII :jt....4.: :1..- I jst. 4411/..12L. 6..11S Ls.) A .1;
If),Lit:4-.)041:.0..itstilliSa. eice&f? ...C./Z. I:. *;1.1; ji 11-))12ci:IJild'AIP:P:-1.)),'',1,14-; 41^dta A '14'151.:°:.. era Lea.
%..
'A.., 4$239'...s.)A,:..11 ,eial jli;j'e....1 3.z.
j.61 A z: 11;.), 4 j6,71) ;51 ..4;outs4-.1/45)..1,f,vji
0.))12:-444144:1. Al A;.) 4:1)441 C'TA. 44.1.C.I.Y. 4a: j: SAil S4141; tP J% .C1 ,2),C,e...L.:4J14.:.4,11;- 6.15;1A ....IL .4:,...,,tai., A.,:a;t:..4..,1,1,:it.k..4:, .....511 ii)G-
;
A IL; LA) a;4911.4 j j .1: sit 1,3., 431;., Znp:,,i.), 411
4 E1:1*
20
MUSTAFA NAIMA
.
s-a supkrat pentru aceasta>.
Apoi, luind el singur masurile necesare, 1-a pus pe reis-efendiul 78 Musa Celebi sa scrie raspunsul cuvenit atit lui Mihai, cit gi boierilor, Dup5. aceea
s-a sculat si a plecat la locuinta sa 192
SFATUL DEMNITARILOR T.MPARATIEI PENTRU ALEGEREA DRUMULUI
DE EXPEDITIE
Agria " constituie o fortareard importanta, indeosebi printre finuturile austriece si ale Transilvaniei. . EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCI 80
.
Maximilian 81, fiind un imparat orb Si Fhiop, (Muse coroana fratelui sau hertogul Mathias 82 §i 4i incredintase acestuia oastea. In unele cronici se scrie ca acesta, la rindul sau, unindu-se cu Transilvania,
Muse mult cu gindul de a ataca oastea., In altele se scrie ca a fost numit cu el si Nadajdy, cel cu piciorul de argint" 83, care era sfetnicul (vezir ) cel mai de seams al craiului . PORNIREA Q$TIRII ISLAMICE LVIPOTRIVA GHIAURILOR RAUFACATORI
152 ,
, k obfine informatii>. 153
Apoi au f5.cut ca cei prinsi sa irorbeasca. Ei au ar5.tat in mod amanuntit
ca ghiaurii inainteaza, c5. au mute arme de lupta, ca toti craii s-au unit ca s5. distruga saminta Islamului si ca Impreuna cu ei era si principele (ban) Transilvaniei, afurisitul Sigismund 85. 58 Reis-141-kallab.
58 Egri,Eger, Erlau (ram. .Agria), °rag fn Ungarial Participa ins* sultanul Mehmed al III-lea. 80 1005 H. = 25 august 1596 13 august 1597. al Maximilian, impkratul Austriei (1563-1576). De fapt, domnea Rudolf al II-lea (1572, rege al Ungariei; imparat: 1576-1612). 82 Mathias; era arhiduce. A fost impkratul Austriei intre anii 1612-1619. " QiimapA yak; Nadajdy Ferenc ( ?).
" Fetih Ghirai era fratele hanului Gazi Ghirai al II-lea $i participa la expedifie. La
Intoarcere el a fost numit ban, dar a fost ucis de Gazi Ghirai al II-lea (in acelasi an). 85 Jigmund. Sigismund Bithory.
3. Cronica lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin Efendi, dascklul .sultanului, i seih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, In legiturit cu rkspunsul care urma s6. fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 139)
Nrita*
6:0 )k;:J ,'',...A c") 4. .:1--.°
4 I. e. ;* 33 t 1::'
AC;A:11.1.3 -731 11:' 44'73.3), k.5 A:91 4L"/;" tS a`V tS4i.:./Q<",
uditAlg.. f..1?: LS V".-- 31.4t') LS.) -)1J.Y.3.$11 4,,,-
),e.:\ :..iv etit-1 sl 6 J- ,e):Ii., t at.. -.).,.: ii31
j-C '' .1:?./
a ...:1 "A u...11 :J. . )
.4)11
LIkjt 4.11 CA:
t"'Ll'I.A."; Lit 61-,, -61 i,7113*- ,s-6\,-.9%.
,s1.014:1 ks .A.4.0 ZdA V.A...A.1,', :01131,.....611 4.01;-,..i). :;s:1\)* i:C.P.1.:01: 414": I E) he 1.4 ) 'Af c
.113i 43,"
JA42,1J.L. & 4!? ; a 4t...1* 6 _;:.,1 ,,-)ki: ,.,),,y,le e..."-a .1), .44i,
t j..%.:0,75... Att t.."r.- j AI i..o :ff.
Sj<1-31. JL--Z.4 LIS'4f.4:::"1--:""t A;.--isi.%-,J,15\ r
44'6.. Y. 6.: .1 Sas .5 A; 41.5) A.. la...1.3 :,:\ LIJL.* 'nib\ ))12.k.!-lt.:) L5-k::°' a--v.:11; e....:* ifk .3 a )3\7=-0 y-)tip' 3 :J 11 d; J) "k.6 316 '743 A'.. Stl.-°
4
._1; ....kI.
..4 ./.1) s.) 1#1.:.k 5:::0 II .6 %:;,..) 11. Zilf:
; :2 i, Ala,' -1-4..7,1).13 .s.., J:...wyJklz.,))4.. eLil 4,1 ---;42;!'" 4.5-ke)U3 (.5 ty: .I... ...,5.3....1 .1, l< j......1. .1.3 A..v.1:A 64 ly. tA:, )t....\
,.)5 e:01 Si A,..y.1 1 5 AL:A: ck ,....d .x..1 is. 1 ..,....:S .,11,. %-.J jal: 3
45 334 .3\t, 4,117 ya r
V 0..j a at.r js:5 41:,...
9e)31) P S--....., isia. (:)1,1 314%.0 .V.1%! rg' 01:0 A071)
,,) ek, tsAy 3;111...3.... ..ei; ,4. zdv sol ,_,.....gi*.x:z ..),......!..31 It. ...,;..1?
PAI Jii
,......g:i /tells
.....t.!:); d;Lt,i-L \JO L lat: .3 Ila ;')y.L....c.L V31 e )15 :),J.,L-':
MUSTAFA NAIMA
22
Pupa ce au spus acestea, toti cei prin0 au fost omoriti. .
De asemenea, carele §i tunurile au fost legate. cu lanturi In fata pad*hului. Hasan pap, valiu de Rumelia, §i beilerbeiul de Timipara s-au apzat Intr -o parte ....
172
... In ziva de 12 a lunii mai sus mentionate 88 a sosit Tiryaki-Hasan pap.. In acest timp s-a adus §tirea ca principele Transilvaniei 89 a asediat cetatea Timipara. S-au trimis porunci ca Mahmud pap., beilerbei de Sivas, §i Ali pap, beilerbei de Rak'a, si Mehmed, pap, beilerbei de Adana 90, care nu intrasera Inca In oastea imperials, sä mearga cu ostile aflate linga ei In ajutorul Timiparei. .
178
In acest loc (spre Pesta) au sosit strigatorii dupa ajutor, spunind ca principele Transilvaniei asediaza Timipara de mai mult5. vreme. S-a luat masura ca sä fie trimis Mahmud pap., beilerbei de Sivas, ataOndu-i-se oastea de Bosnia, precum §i unii dintre emirii din Rumelia. El a pornit spre Timipara In a doua zi a lunii rebi- ul -ahir 91 ... INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA CETATII ORADEA (VARAD)
184
Avind loc un sfat mare la Poarta fericirii, cei cunoscatori ai treburilor
185
de la hotare au spus: Prin uzurparile principelui Transilvaniei la granita Timiparei, ghiaurii au luat fortaretele Lipova si Ineu (Yanova) §i Oradea §i Cenad, a,5a ca, daca, de asta data, nu se va face expeditie Intr-acolo, Timipara, de asemenea, va scapa din miinile noastre". De la granitele Timiparei au sosit mahzaruri In acest sens §i au fost aduse §i telhisurile serdarului94.
Djerrah-Mehmed pap. 92 a spus: Este mai bine ca situatia acelor
parti s5. fie data pe seama serdarului atit timp cit tabara ghiaurilor se afla
prin p'a'rtile Strigoniului §i la Raab (Yamk), se vede ca paza acelor parti este importanta". Au cazut de acord ca In acest an, dindu-se cetatilor zaherele si osti indestulatoare, este nevoie sä se fac . expeditie ca, pink ce vilaietul Transilvaniei nu va,,fi devastat cu armele, Tara RonAnealca §i Moldova nu
vor fi stapinite. Scriindu-se telhis In acest sens, s-a tmis un hatt-i-,serif cu " 4 rebi I 1005 = '26 octombrie 1596. 87 1006 H. = 14 august 1597 3 august 1598. 88 12 rebi I 1006 = 23 octombrie 1597., 88
Erdel-oglu, domnea Sigismund lElo.thory.
80 Sivas, Raka, Adana, oraae gi. provincii, In Anatolia,
" 2 iebi II 1006 12 noiembrie 1597. .
91 Satfrdji- Mehmed paaa (se afla la Belgrad).
92 Djerrah-Mehmed papa;_ a fost vizir, caimacana ai mare vizir (apriliedecembrie 1598).
Este tunoscut kai-lubwnumele de Djetrah pas.
MANIA VARINI
23
astfel de cuprins. In aceasta privinta, tanl fiind lasat pe seama serdaruluip i-a fost trimis cu caftan (hil'at). De asemenea, capugibasi Ali ag5, potrivit legii, a fost trimis la Gazi Ghirai han cu scrisori. $i cm bani de cheltuiala. S-a dat firman ca, ifnpreuna cu osti, numeroase, hanul s5. se uneasca cu serdarul. 186
,Hotarindu-se expeditie in vilaietul Transilvaniei, in ziva de (9 zilhidjge s-a inceput construirea unui pod peste fluviul Dunarea, mai la vale de Belgrad, la locul numit Taslik-Burnui Cu, marl sfortari, in 18 zile s-a terminat un pod
lung de vreo 1 850 de zira, Oastea islaanica a inceput 5a treaca In tinutul Transilvaniei. In ziva aceea sosind om din partea hanului t5.taresc, a dat
de tire c5, hanul a a.juns la Rusciuc. Dupa sarbatoarea sacrificiilor 94, 1?eilerbeii si ostasii eilaieturilor de Karaman §i Maras, care erau insarcinati cu paza
Budei, an pornit din sesul Belgradului intr-acolo.
In ultima decada a lunii zilhidjge 95.0 serdarul musulman a trecut podul si a descins in sesul Panciova 188
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE APTE 96 DESCRIEREA SITUATIEI EXPEtDITIEI IDE LA ORADEA (VARAD)
Anul trecut, Satirdji-Mehmed pap., care era serdar la serhaturile ungurest', fusese insarcinat cu porunci severe §i i sC trimisese un hatt-i-serif ca sä-1 pedepseasca pe aftirisitul numit Sigismund, voie'odul Transilvaniei, care, in anul acela, cblcind tratatul se aliase, in timpul evenimentelor' de la Agria, cu regii si se unise cu ei pentrti a pricinui pierderi musulmanilcr. SatirdjiMehmed pasa fusese insarcinat ca, intend in Zara Transilvaniei, s-o incendieze, s-o devasteze si s-o ruineze, riearatind bunavointa fata de nici o forareata si ta#a de hici 6 betate. s 189
190
Dupa citirea scrisorii imperiale, in caKe timp hanul si serdarul si ceilalti au stat in picioare, si dup5, slujba au tinut un sfat mare cu batrinii (ihtiyar) de la granita si cif cunopcatorii hotarelor, pentru 4 sti pe care drum anume sa mearga in vederea deyastarii tarii Transilvaniei 98. Cunoscatorii serhatului au spus: Sint trei drumuri de intrare in Transilvania: unul din drumuri este prin Lipova, unul prin Sebe§ 99 §i Lugoj, far altul este prin, Oradea". Gazi Chirai han axis: Sa se mearga pe un drum bun, incit sa fie cu putinta trans-, portarea bagajelor, haraba1elor si a demnitarilor. Si data ne va intimpina dusmanul, sa se poata da si lupta". Atunci, unul dintre batrinii de la serhat a graft ; Stapinul meta, drumurile prin
24
MUSTAFA NAIMA
fi trecute asa cum se cere. Dada apare dusmanul, nu ne putem gindi la lupta si la rezistenta. Insusirile cerute le are drumul dinspre Oradea, care estt drum larg si deschis". Gazi Ghirai han a intrebat: Ghiaurii care se afla in cetatea Oradiei slat in stare sa iasa si sä provoace pagube, impiedicind oastea din drumul ei ? Dada exists aceasta posibilitate, este nevoie ca filth sa se cucereasca
cetatea si apbi sä se mearga mai depart6? Daca vom asedia cetatea, va fi necesar sa z5.bovim mult timp" ? Atunci, citiva lingusitori, din respect fata de serdar si de hatirul lui, au aratat ca.: Cetatea poate fi cucerita cu doua-trei
lovituri de tun; e de preferat ca intti sa se cucereasca fortareata si apoi sä se mearga asupra lui Sigismund"i De aceea au hotartt potrivit acestui sfat. Pornirea in partea aceea fiind hotarita, defterdarul ostirii, Etmekcizade 100 a inceput sa pregateasca cele necesare si sa aranjeze armele de lupta
pentru a lovi cetatea. In timpul acesta, de la iesirea din Belgrad si pita la sosirea hanului trecind aproape doua luni, se apropiase jumatatea timpului de expeditie 1°1.
La Becicherec 102 poposisera 55 de zile si mai ramasese timp putin. La inceputul lunii safer 108 unul dintre agalele Timisoarei, cu numele de Yogun aga, a fost numit calauza pentru oastea islamica si s-a pornit . Ajungind linga cetatea Cenad, de pe malul riului Mures, au asediat-o.
Cind au tras citeva tunuri, ghiaurii dinauntru au Mat cetatea si au fugit in munti si in padurile din imprejurimi. Fortkeata Cenad fiind supusa fara osteneala, cei din oastea tatareasca i-au urmarit pe ghiaurii fugari. Pe unii i-au omorlt, iar pe cei mai multi i-au facut prizonieri. In ziva aceea, in fata 191
cortului serdarului, au fost omoriti vreo 150 de ghiauri, iar conducerea Cenadului a fost data atunci lui aksaki-Ibrahim bei, care era nazir de Belgrad Apoi au descins linga cetatea numita Dilagos 104, dar chid au ajuns
la cetatea Arad, ea a fost cucerita, flind gasita pustie. In timpul acesta, a sosit sol de la principele Transilvaniei (Erdeloglu) care a adus scrisori in care se spunea : Maria-sa hanul sä ne impace pe not cu maria-sa padisahull". In acest timp cazind ploi mari, ele dadusera ostirii
multa osteneala. La 9 a lunii safer 108, Mustafa pasa, beilerbei de Erzurum, a sosit cu oastea eialetului sau. In ziva de 11 a lunii safer 18, oastea islamica, trecind apa Muresului cu mii de greutati, a descins, dupa ce a mers citeva conacg de-a lungul malului, la capatul unui pod din apropierea unei palanci virane, numita Ordubek 1°7. Acolo i-a intimpinat serdarul ostirii din Gyula si s-au pregatit doua padaluska, una din Gyula si alta din Timisoara. La 24 si 25 ale lunii mai sus aratate 108, trecind cu mii de greutati peste citeva rturi si mlastini, a descins, la menzilul al optulea, in sesul Oradiei. In acel loc a sosit Iusuf pasa, beilerbei de Van. De la menzilul Cenad, hanul, despartindu-se, s-a dus pe un alt drum, devastind tinuturile ghiaurilor. El a venit si s-a alaturat in apropiere de Oradea. In ziva de 1°0 Eimekcizade
(fiul brutarului) Ahmed pasa.
1" Turcii obisnuian al Inceapl expeditiile la 23 martie
§1
Restul anului era socotit ca nepotrivit pentru expeditie. Ioa B4kerek; localitate In Banat. 108 Safer 1007 = 2 septembrie 30 septembrie 1598. 104
Dilago,s, Vilagoss; $iria.
106 9 safer 1007 = 11 septembrie 1598. 1" 11 safer 1007 = 13 septembrie 1598. 10?
106
Ordubek, in alte cronici apare sub forma: Ererkik. 24-25 safer 1007 = 26 27 septembrie 1598.
di le termine la 26 octombrie.
NAIMA TARIM
25
29 a norocosului safer 109 au descins linga cetatea Oradea. Cetatea mai sus
amintita era, intre Transilvania si Austria, o fortareata Intarita §i, de jur imprejur, avea orate (varos ), Rezistenta §i intinderea ei erau in asa masura, Incit putea sa adaposteasca 20 000 de ostasi. De la oras ti pina la podgorii, casele ti locuintele se Intindeau, In dark cam cit de la zidul Constantinopolului (Kostantiniyye) ti pina la gradina din menzilul Davud-Pala. Viile ti gradinile se intindeau ca o trecatoare mare, !nett nu pot fi descrise. Mai inainte,
intrind in cetate citeva mii de ostasi austrieci, acestia devenisera, de cItiva ani incoace, o pacoste. Cei de neam maghiar stateau In comune si prin sate.
II ASEDIUL ORADIEI Sosind mai intii oastea tatareasca in dreptul orasului, i-au iesit inainte LUPTA
192
ghiaurii care se aflau acolo. Luptind o zi psi o noapte, la sfirsitul bataliei tatarii au distrus ti au incendiat orasul. Ghiaurii si-au pus in trasuri familiile ti copiii
si, scotindu-i prin alte parti, au fugit. Tatarii, ajungindu-i din urma, pe cei mari i-au omorit, iar pe cei mici i-au oprit cu el. Pe scurt, s-au umplut de prIzi nenumarate. Dupa aceasta, hanul tataresc ti serdarul, facind sfat cu cei renumiti din oaste, au intrebat daca va fi deajuns sa devasteze imprejurimile sau e mai bine sa depuna sfortari pentru supunerea Oradiei. Toti, intr-un glas, au spus a Oradea este o cetate atit de puternica, In apropierea Imperiului otoman109a, incit constituie cheia Transilvaniei ti Austriei ti ea, pe drumul de trecere, este zidul zidurilor afurisitilor ti ca nu este bine sa se mearga inainte lasind-o la o parte. Cazind de acord asuprg. acestor pareri, in prima zi a lunii rebi-ul-evvel 110 era zi de vineri au intrat in casele solide de piatra ti impodobite ale orasului. Nu a fost nevoie sä fie sapate meterezuri. Au inceput sa bath cetatea cu cele trei tunuri pe care le aveau
cu ei. De la Inceput au facut greseala mare ca, fiind insarcinati cu distrugerea tinuturilor, nu adusesera cu ei tunuri ti alte lucruri necesare ca sa loveasca cetatile fara a intimpina greutati. De asemenea, timpul fiind scurt, era clar
ti sigur ca nu vor putea lua atit de repede o astfel de cetate intarita, De aceea au facut mare greseala ca, alaturindu-se serdarului, s-au apucat sa urmeze parerea sa fncftcita, cu gindul ca sä tread. numai timpul. Cind au inceput sa bath cetatea, ea fiind foarte intarita ti nu asa cum se daduse stirea, a inceput sä se raspIndeasca zvonul ca, mai inainte, asediind-o unul dintre crai timp de 45 de zile, nu putuse s-o cucereasca ti se intorsese rusinat. Nefiind deajuns trei tunuri, i se trimisesera porunci lui Sofu-Sinan pasa, caruia i se daduse eialetul Anatoliei ti care era beilerbei de Agria, dindu-i-se firmanul: SI vii la ordie. S5. aduci la timp, Impreuna cu cele necesare, ti zece tunuri din
cele existente la Agria (Egri)". 193
Vazind ca se neglijeaza r5.spunsul, on de cite on se adresau capuchehai sale, cunoscut sub numele de Bayirtilkisioglu 111, acesta raspundea, mintind:
A sosit stirea ca tunurile au fost puse in harabale ti au fost injugati bivolii adunati din satele Agriei". Alteori el insela < oastea), aratind scrisori false. Nesosind ajutoare de la Agria, ghiulelele care se aflau in Imprejurimi, precum ti pulberea din palanci au fost adunate ti consumate Rutin cite putin. 209 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598. 100 Mernalik-i mahruse.
110 1 rebi I 1007 = 2 octombrie 1598. 111 Boysrtilkisioglu, fiul vulpoiului de deal".
26
MUSTAFA( MAMA
Acestea nu au folosit la nimic. Au sapat qi citeva tuneluri, dar nu au ajutat la nimic, caci cetatea era intarita. In acest rastimp, on de cite on oastea tatareasca cerea sä plece la incursiune, serdarul spunea: Cu ajutorul lui Allah, dupa, ,cucerire, plecam impreun5." si astfel el mu &Idea voie ostini t5.thresti si akingiilor sa mearga in vilaietul Transilvania. Si din porunca, lui Allah, in zilele acelea au cazut ploi timp de peste 40 de zile far5. intrerupere. De aceea
sesul si yaile s-au umplut cu torenti maxi. Imprejurimile cetatii fiind din pamint moale si. cele mai multe parti flind peste masura de m15.stinoase, oastea
194
a fost cuprina de mirare. Meterezurile ienicerilor; ,fiind inundate de torenti, s-au umplut cu noroi. Cei mai multi au venit la corturi. Capeteniile se necajira foarte mult. Riul care trecea prin oras, umflindu-se in fiecare zi, incepuse sä impiedice trecerea
persecutind populatia, ca au asediat cu tunuri mari cetatea Buda si data vor intirzia, trimiterea de ajutoare, Buda va scapa in mod sigur din, miini.
De asemenea, inainte de aceasta, yeneau zilnic strigatorii de ajutor, aducind
jalbe in care se ppunea: Tabara ghiaurilor a sosit la Raab (Yana) si este gata sa porneasca de acolo spre Vadj si spre Buda Veche. Dusmanul care vine este un dusman puternic nu se poate
In timpul acesta s-a raspindit stirea, ca raufacatorul Itihai, la rindul
sau, trecind cu viclenie Dunarea, 1-a atacat pe yizirul Hafiz (Ahmed) pasa 113, care era de path prin partea Nicopolei si ca., alungindu-1 pe acesta, a pricinuit
man stricaciuni, /ndata dupa aceasta, a sosit si vestea tripta ca ghiaurii au invadat cetatile Tata, Veszprem si Papa 114, dill apopierea Budei, cucerite
mai inainte
k
deasc6 vestea 195
Nenorocirke abatute asupra ostilor islamice unnind unel dupa allele, §i-au luat speranta de a-si realiza dele propuse. In timp de 20 de zile nu au mai ramat prbvizii fit comtinele lsi in imprejurimile Oradiei. De accea tatarii au fost nevoiti Sa aduca zaherele din marl departari. 0 chila de orz incepuse sa se vind5. cu A-5 galbeni. Mai inainte, on de cite on hanul cerea invoire 112 Solnoc
(Solnok ), Szolnok.
118 Hafiz-Ahmed pasa, muhafiz de Buda, Vidin, Nicopole, caimacam v.a, A murit in 1613/14 (1022 H.)
114 Cetati in R. P. Ungara.
NAIMA TARIHI
27
pentru incursiune Cu oastea Mara In vederea distrugerii Transilvaniei Erde-
listen ) , serdarul pierdea vremea Cu speranta el, cu ajutorul lui Allah, ter-
minind cucerirea cet5.tii intr-o zi sau doul, vom merge impreuna". Nici cetatea nu a fost luata qi nici nu s-a facut incursiune a4a cum se dorea, iar din cauza frigului, incepusera sa nu-i mai Tina mlinile §i picioarele. iNTOARCEREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE BELGRAD
Neputind, sa cucereasca Oradea In scurt timp, turcii> au pornit de acolo spre tinutul Solnocului, ca sa mearga la Pesta in vederea salvarii Budei, Pe drum, din cauza ploilor mari, vaile devenisera ca
Pa4a de Timisoara, Ismail pa§al fusese sfatuit la plecare sä construiasca poduri; dar, neinteresindu-s deloc, el nu pregatise nick macar un pod. La plecarea spre Oradea trecusera doar trei ape §i numai una din ele avea pod. La intoarcere au fost nevoiti sä treaca cu barcile peste 12 riuri mari §i peste fiecare au trecut cu mii de greutafi. Nenumarate vite ale celor din oaste au pierit in ape, iar ei in§i§i s-au imbolnavit din cauza frigului. Din pricina lipsei de zaherele, mincind numai grin prajit, cei mai multi dintre osta§i s-au imbolnavit de boala de zaherea" 105 Si au ramas risipiti . Tunurile au fost trase §i trecute cu funii peste apelo mai sus pomenite. Kodja-Murad
196
pa§a, care In aceasta expeditie era beilerbei de Diarbekir, Mahmud pa§a, beilerbei de Alep, §i Sofu-Sinan pa§a au tras tunurile, intrind fiecare la cite un jug. Pentru a Incuraja oastea, ei au preferat sa treaca prin greutati. In timp ce de la Gyula la Oradea ajunsesera In trei zile, de data aceasta Ina s-au Intors Cu mil de greutati In 12 zile. Datorita frigului, foametei §i a lipsei de zaherele, ramineau in mla§tini, la fiecare conac, sute de oameni.
q1
stabilirea ostirii prin pktile
Seghedinului>,
197
198
SCRISOAREA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN CATRE SERDARUL SATIRDJIMEHMED PA$A
,,... Construind
podul in partea Transilvaniei, dupa ce 1-ati trecut,
ati stat §i ati poposit_55 de zile, a§teptindu-1 pe maria-sa hanul. De aceea dusmanul s-a informat incotro anume yeti merge §i, deoarece nu ati depus eforturi sa mergeti, ati facut ca dusmanul sa afle despre semnele de ezitare si sla'biciune ale ostirii. Raminind la trecatoare mult timp, lark motiv, ati facut ca oastea sa se strice, flind tinuta ca in temnita, iar duvnanii, aflind aceasta, §i-au retras proviziile in munti §i au reaparut cu .hagaje ware, facind sa se creada c5. sent aparatorii lui Mihai. De§i s-a scris §i s-a trimis In repetate rinduri ca nu este anul sä se is cetati §i cu toate ca se poruncise
sä intrati In Transilvania ci sa distrugeti, facind incursiuni, totu§i voi ati
zabovit cu doua cetati §i, sosind vreme de lama, nu ati stins §i nu ati indepartat
din tinuturile islamice focul intrigii dtqmanului. Nu era timpul sä luati una sau doua cetati defile for ". . 115 Zahire marazs.
MUSTAFA NAIMA
28
...,,Se expediase hatt-i-humaiun ca sa trimiteti in Transilvania oastea islamica, cete dupa cete, precum §i pe luptatorii Dsmanlii. De asemenea,
trebuia sa trimiteti valuri de osta0 tatari care, f5.cfnd incursiuni, sa distruga
cerealele qi semanaturile, sä pirjoleasca §i sä ruineze locuintele §i sa nimiceasca
familiile celor de acolo". . 199
...,,V -ati taus
cu trei tumni asupra unei cetati puternice ca Oradea.
De la Inceputul descinderii §i plea la Intoarcerea din expeditie ploaia a istovit
alaiurile musulmane, iar neglijarea apararii granitelor a avut drept urmare distrugerea Budei Si a imprejurimilor ei. Tinind oastea islamica linga Oradea §i retinfndu-i pe tatari §i interzicindu-le sa lack' incursiune, acelora care o
cereau, interiorul Transilvaniei a rams lini0it §i nevatamat. Ati scapat
prilejul cind voievodul Transilvaniei ne era neputincios §i cind oastea noastra era victorioasa qi astfel tinuturile for au ramas lini0ite. Mihai, fauf5.csatorul, de asemenea, vazind ca oastea e retinuta cu cetatea §i fiind asigurat din partea Transilvaniei, a pornit in tinuturile noastre §i locuitorii acelor tinuturi au fost jupuiti. In acest timp, pagubele si stricaciunile dinastiei otomane au fost Ara. masura. Allah s5. ne pazeasca de mai rau ! Cind este acuzat maria-sa
hanul, acesta scrie raspunsuri bine motivate. Cucerirea cetatii nu e trealia tatareasca. Sarcina t5.tarului este sä faca incursiuni, sa distruga si sa prade tinuturi §i sä adune ghiauri, robi §i zaherele ...". 202
DESCRIEREA OCUPARII DE CATRE GHIAURI A CETATILOR VESPREM, POLATA PAPA $1 TATA $1 INCEPUTU1, ASEDIERII BUDEI
Cind s-a hotarit pornirea expeditiei islamice asupra vilaietului Transilvaniei, Maximilian, care era comandantul ghiaurilor, a adunat linga Ianik pe cei 5 000 de calareti veniti de la frinci in ajutorul sau, in anul trecut. La fel, el a adunat §i pe cei 12 000 de osta0 italieni pu§ca0. De asemenea, a venit §i fratele sau, arhiducele Mathias, cu peste 60 000 de pedestra0 §i calareti, osta0 adunati dintre austrieci (Nemce), nemti (Alaman), unguri (Macar ) §i alti ghiauri. Ei s-au sfatuit sa ajunga in ajutorul principelui Transilvaniei, dar, serdarul asediind cetatea Oradea, iar cel din Transilvania ascunzindu-se in munti prapastio0, au spus ca nu este cu putinta ca el sa fie ajutat. Si au mai spus ca, partile granitei dinspre Buda raminind goale, este momentul pbtrivit sa asedieze aceasta cetate. Ei §i-au zis: Ori o luam, obtinind victorie, ori, daca nu vom reu0, prin aceasta diver-
siune va fi salvata, cel putin, Oradea".
. 203
Luptatorii islamici asediati la Buda stateau in pozitie de aparare isi se bizuiau pe soarta, indeplinind porunca de aparare a cetatii. Ei au trimis serdarului §i hanului tatar de linga Oradea, unul dupa.' altul, strigatori cu scrisori de ajutor §i le-au spus: Data nu yeti veni personal, cetatea ne va scapa sigur din miini". In felul acesta ei au cerut ajutoare. . 111 Erdel voyvodass.
NAIMA TARIHI
204
29
Locul lui Sinan pasa
Kulaksiz-Osman bei, care era bei de Solnoc 0 care facuse multe vitejii la Portile de Fier, sosind la timp cu gaziii serhatului de Solnoc, a impr5.0iat acest gind rau... . INFRYNGEREA LUI HAFTZ-AHNIED PASA LA NICOPOLE DE CATRE AFURISITUL MIHAI
Mai inainte, beilerbeiul de Bosnia, Hafiz-Ahmed pa§a, fiind insarcinat cu paza malurilor Dunarii, pornise la granita Vidinului. In luna rebi-ul-evvel a acestui an <1007>1°7, Ramazanzade , comandant de Adana, care fusese numit pe ling5. el pentru path, pornise din Vidin cu citiva sangeacbei. In timp ce mergea spre partite Rusciucului §i Silistrei, cu scopul de path el a descins, In drumul sau, spre §esul cunoscut sub numele de Senadin, din apropiere de Nicopole. In timpul expeditiei In Transilvania, raufacatorul de Mihai, prefb.'cindu-se ca regreta rascoala sa, incercase sa-i induca in eroare
205
dud la indeplinire viclenia sa. Trimitlnd cu solie, la Hafiz pa§a, pe afurisitul numit Dimu 118, el a cerut invoke sä se inchine §i s-a grabit sa cear5. primirea inchinarii printr-un nou legamint (and). and solul viclean, Intilnindu-se cu Hafiz paqa, i-a facut cunoscuta aceasta situatie, pa§a, potrivit inttlegerii dintre ei, si-a a§ezat in ziva promith cortul sau pe malul Dunarii. Ratacitul de Mihai trebuia sa se inchine la picioarele gloriosului vizir. Pregatindu-se diferite lucruri frumoase, Impodobite §i ornate, pa§a a a$eptat sosirea corabiei cu care trebuia sa tread. Mihai. La aparitia, de la
distant., a unor trasuri acoperite cu postav row, 1 -au intrebat despre ele
pe afurisitul de Dimu, solul lui Mihai. Acesta a raspuns ca sint carele de vistierie §i de peqche§. Pe cind ei stateau si a§teptau, oastea du§mana a aparut deodata dintr-o parte nebanuita §i s-a aruncat asupra oamenilor care stateau, fad. munitii §i fad. arme, gata sa priveasca. Oastea ratacitului de Mihai era de peste 20 000, iar ling5. Hafiz pa§a se aflau doar 3 000 de oameni; majoritatea for fara arme de lupta. Harabalele de daruri, care aparusera, fiind, de fapt, care de tunuri, ghiaurii afurisiti au atacat pentru lupta. Dindu-se un timp batalie, dar rezistenta fiind cu neputinta, au ales fuga. Datorita aparitiei nea0eptate a acestei ()Si nenorocite, pa§a s-a buimacit §i, aruncindu-se pe gitul calului, s-a dus infrint spre Tirnova 119. Multi mahomedani au murit ca martini si multe lucruri au intrat in miinile ghiaurilor. Dupa aceasta victorie, ratacitul Mihai a asediat cetatea 11? Rebi 1 1007 = 2 octombrie 31 octombrie 1598. ue Dimu, capuchehaiaua lui Mihai Viteazul. 118 Tirnovo, localitate In Bulgaria.
MUSTAFA NAIesA
30
206
208
Nicopole. Dintre Tiopulatia Dobrogei (Broca) i Zagrei 120 adunindu-se multi ostasi, ei an pornit sa-1 In Mute si sa-1 Indeparteze . Wend c5. shit atacati din afark, dup5. o luptk. de ,20 de zile cu populatia cetktii, , pkrasind asediul, au trecut Dunana §i s-au dus spre Bucuresti. Se vorbeste ca ei devastaserk $i prkdasera toatk averea 1u4 Hafiz pasa. Cind i s-au adus turbanul §i hainele pe care le Imbraca , atunci Mihai, afurisitul, pornit spre mutate, a Imbracat cu vesmintele si cu turbanul pasei o femeie de moravuri usoare 1i ridea, bucurindu-se de nenorocirea altora, §i o arkta ostasilor sai, spunIndu-le: Uitati-vä, 1-am prim pe serdar ! Nu 'este deosebire lntre aceasta si el"... OMORMEA FOSTULUI SERDAR SATIRD JI PASA $1 INCHIDEREA LUI ETMEKCIZADE
Satirdji Mehmed pasa acordase eia-
letul Silistrei, ca arpalik, sus-numitului han fatkrasc, . 213
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPT121
PORNIREA MARELIJI SERDAR IBRAHIM PA 214 216
217
IN PARTILE UIVARULUI
... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit
acolo ceausul Balikcizadq Mustafa, Impreunk cu solid Transilvaniei T. In a doua zi a lui rebi-ul-ahir X24, trecliid peste apa Abeiul 125 §i Varad ?), in ziva a cincea 129 an clescins ilita lacul Sekmehal 127, din sesul din apropierea Uivarului In a doukzeci ai cincea zi a lunii rebi-ul-ahir 129, s-a ajuns la menzilul numit Egri-Azmak 129, S-a poruncit sk se opreasca acolo timp de citeya zile,
pentru a-i indeparta pe ghiaurii adunati in drumul torabiilor care se aflau
218
pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit §1 vestea ocuparii Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai. La 29 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5. a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea ... Aso Zagra, Zagora, localitate in Bulgaria. 1200 Abdtilaziz aga; a declarat noului serdar, Ibfahim Pa§a (marele yizir). 1008 H. = 24 iulie 1599 12 iulie 1600. 118 7 safer 1008 = 29 august 1599. 121
122
Banosek (?).
184 2 rebi II 1008 = 22 octombrie 1599. 188
Abeiul(?).
128 5 rebi II 1008 = 25 octombrie 1599. 187
Sekmehal(?).
128 25 rebi II 1008 = 14 noiembrie 1599. 122 Egri-Azmak (?).
no 29 rebi II 1008 = 18 noiembrie 1599? 181 Adam, in sens de sol.
NAIMA TARIHI
DIN POVESTIRILE LUI HASAN-BEYZADE 132 $1 ABDULKADIR
219 220
31 133
... Cind sultanul Osman ... CALITATILE DEMNE DE LAUDA ALE SERDARULUI IBRAHIM 1PA$A
Pecevi 135 spune:
Toti tinerii, supu§i nemusulmani, capabili de lupt5., care se aflau
in sangeacul Semendria §i in partea Timi§oarei, venind la el, au luat steaguri Si s-au unit ca sa -i inlature pe rebeli. Raialele au luat un covora§ de Salonic, impodobit cu o figura de leu, care se acordase ca favoare capeteniilor lor, §i au mers, falindu-se cu el. In timpul acesta raialele, bucurindu-se de rasfat, 1-au atacat pe cadiul de Pojega 136 §i 1-au ucis. Dar serdarul, considerind acest
rau mai ink decit celalalt, , le-a dat in mina un act in care se spunea: « Eu am poruncit §i el a fost sacrificatc Celor care fi obiectau
c5. « a le da act inseamna a le da permisiune*, el le spunea: « Cercetind raialele de la serhat, sä le facem sa fuga in Cara du§mana h. Mai tirziu aceasta simu221
Tare de prietenie a dat multe roade".
.
MIHAI ARATA SUPUNERE
Dupa infringerea lui Hafiz-Ahmed pa§a, comandant al o§tirii islamice a fost numit Gfizeldje-Mahmud pa§a, care a condus oastea asupra lui Mihai. Raufacatorul de Mihai, flind sfatuit de raialele Tarii Romane§ti, a inceput, In luna rebi-ul-ahir 1", sa ceara mijlocirea sus-amintitului pass, rugindu-1 ca domnia sa-i fie acordata lui. El promite c5. va trimite indoit haraciul pe care §i-1 luase mai inainte asupra sa ca sa-1 plateasca an de an ... EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOVA ne
226 227 228
...in timpul acesta, sosind solul riufacatorului de Mihai, numit Dimu, adusese scrisori §i daruri. Mai sus amintitul sol a fost trimis la Poarta fericirii dupa ce, in ziva a §aisprezecea a lui safer 139, a trecut podul impreuna cu reisefendiul Hamza efendi 1" ... las Hasan-beyzade, cronicar otoman (m. 1636). 133 Abdulkadir, Topcular-Katibi, cronicar otoman (m. 1645), contemporan cu Mihai Viteazul si participant la campania Jul Sinan pa3a. El a llsat o cronici contemporana deosebit de interesantit, ale carei informatii privind rile roman vor fi traduse qi incluse In volumul
urmItor din prezenta serie. 134 Vreo 2-3 mii de francezi veniserii prin 1599 in ajutorul austriecilor, dar, ulterior, trecilseri de partea turcilor. Austriecii, vi zind trAdarea lor, au uciS o mare parte din ei. Cei care an reu§it sa. se salveze an participat la campania de la Hotin (1621). 135 Pecevi, istoriograf otoman (vezi Crania gurce0i vol, I, p. 469 §i urm.). 184 Pojega, localitate in R.S.F. Iugoslavia. 2" Rebi II 1008 = 21 octombrie 18 noiembrie 1599. 188 1009 H. = 13 iulie 1600 1 iulie 1601.
in 16 safer 1009 = 27 august 1600. 140
Hamza efendi, Iazidjizade, reis-efendi (1599-1600).
MUSTAFA NAIMA
MOTIVUL MAZILIRII CAIMACAMULUI
238
239
32
Mai inainte de aceasta, cind Hafiz pa§a mergea in expeditia de la Kanizsa (Kanija), venise la marele serdar qi marele vizir Ibrahim pap. solul ratacitului Mihai, afurisitul numit Dimu, pentru situatia cetatilor Ineu pi Lipova. Mare le serdar 11 trimisese la Sub lima Poart5. cu unele arzuri §i impreuna cu Iazidjizade
a salva cele doua cetati din mina sa. Cind cei amintiti mai sus au intrat la Curtea imparateasca, atunci era caimacam Hafiz-Ahmed pap., care a fost pomenit mai inainte. Pe cind acesta se afla la paza cetatii Nicopole, Mihai venise asupra lui cu viclenie §i-1 facuse sä fuga infrint. Atunci mai sus-amintitul Dimu, venind ca sol din partea lui Mihai, it inplase pe pa$, spunindu-i ca vine vistieria, dar carele acoperite cu postav rop, pe care le aratase ca fiind harabale cu vistierie, se dovedisera a fi carele de tunuri ale lui Mihai.
De asemenea §i Mihai, atacindu-1 repede pe acesta, pradase avutia papi §i ucisese multe suflete. Acest junghi statea in inima papi. De data aceasta, chid veni in persoana, papa a vrut sa se razbune pe acest afurisit §i a cerut o sentinta (fetva) de la §eih-ul-islamul Sun'ullah efendi §i acesta
a dat un fetva amanuntit in care spunea: Atit Mihai, cit §i solul sau cel
afurisit sint plini de rautate, iar legamintele (and) §i amanul 141 for nefiind admise sub nici un motiv de §eriat, trebuie ca ei $ fie omoriti §i nimiciti". Ca urmare, Hafiz papa 1-a executat
... De asemenea, adaugindu-se la acestea §i intimplarea cu Dimu, marele vizir fusese martor la aceste doul tradari : De§i, potrivit ratiunii §i dup5. §eriat, cei cu mintea intreaga resping persecutarea solului, totu§i el 142 1.-a ucis pe Dimu, ceea ce a fost o tradare fata de sarmanul de mine. Mara de aceasta, 240
de atunci incoace nu a mai sosit sol in partea aceasta, iar poarta pacii s-a inchis. De asemenea, nici din partea aceasta nu s-a dus nimeni la , craiul (hired) cel raufacator. De aceea va trebui sä se renunte la mentinerea legamintelor. Aceasta inseamna ca de acum incolo parerile serdarului sa nu mai fie luate in seams §i sa nu i se dea crezare ca este vechilul padi§ahului. Astfel, de acum incolo, cum va fi cu putinta intarirea pacii §i cum sa fie aranjate treburile serdarlicului?"
ibTFRINGEREA OSTIRII LUI MIHAI CEL RATA= 1424
Provocind de multi ani incoace mari rascoale prin partile Pill Roma-
nesti, Transilvaniei §i Moldovei, el luase prin viclenie §i inplaciune vilaietele
acelea in stapinirea sa. Intriga pi gilceava raufacatorului Mihai nu mai con141 Aman, iertare". Mai sus a fost vorba de islams; trecerea sa la islamism". 10 Hafiz-Ahmed pass., pe atunci caimacam la Poara. la" Mihai Viteazul.
NAIMA TARIHI
241
33
tenisera. Mai inainte de aceasta, serdarul vizir Mahmud pap, find trimis in acele parti, mersese cu oastea ce se afla ling5. el. De asemenea si heilerbeiul de Cipru (Karris). ,Saban pasa, care se afla cu flota de paza pe malurile Dunarii, trecuse cu galerele in partea Tani Rom5.nesti. Mai sus numitului pap i se daduse firman sa repare si sa intareasca foarte puternic cetatea. Giurgiului si sa fact pod peste fluviul Dunarea.
In timp ce incepura sa le construiasca, gazill purtatori de victorii,
pornind din toate partile in incursiuni in vilaietul Tarii Romanesti, au stricat si au devastat resedinta si tara raufacatorului Mihai. Oastea islamica ajungind. in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste, ratacitul de Mihai a trimis asupra ostirii calauzite de victorie pe serascherul si pe vizirul sau afurisit, ban de Craiova 143, numit banul Ca iota (Ka lila), cu oaste numeroasa. Cu ajutorul lui Allah, oastea islamica devenind victorioas5., cei mai multi dintre afurisiti au devenit prada sabiilor stralucitoare. De asemenea, serdarul for trecind in lumea cealalta, oastea islamica a venit la Divanul imparatesc, luind capul sau si timbalele si tobele si ,steagurile cu virfuri aurite. ,Afurisitul Mihai, la rindul sau, find infrint de doua on in lupta, norocul sau s-a intors. Cei mai
multi dintre afurisitii care se aflau linga el find nimiciti, i s-au luat toate tunurile si pulberea si munitiile, iar el, pierzindu-si speranta in viata, a disparut 285
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNSPREZECE144
287
DESCRIEREA EXPEDITIEI SERDARULUI IN PARTEA TRANKINANIEP443
Contrar obiceiului, voievodul Transilvaniei 145, patrunend cu forta in cetatea beiului numit Moise Secuiul 146, care era unul dintre beii independenti ai tarsi Transilvaniei, uzurpase multe lucruri din vistieria sa si din depozitele
sale de munitii, ucigind, de asemenea, si pe oamenii sai. Batrinul mai sus
amintit, fugind in timp de iarna, se ada'postise linga serdarul . 288
Hasan pasa a raspuns si i-a consolat 1486 astfel: Noi, de asemenea, auzim tunurile ghiaurilor. Dar Erdel-oglu 148, luind atitea cetati din eialetul Timisoarei, a clicerit si Lipova si Ineul. Nu este drept ca el sa fie lasat. In tabard find prezenti doar 6 000-7 000 de ghiauri, ei fac viclenii incontinuu, numai ca ,musulmanii sa nu mearga in Transilvania. 143
144
Krescu bans, in loc de ICtayova bans. 1011 H. = 21 iunie 1602 10 iunie 1603.
144a Iemisci-Hasan pave, mare vizir. 145 Gheorghe Basta, general austriac, guvernatorul Transilvaniei (1602-1603). 148 147
148
1483
Mori, Sekel; spare ca principe al Transilvaniei in mai
iulie 1603,
Ustani-Belgrad, Stolni-Belgrad, Alba Regala, Szekesfehervar sau Stuhl%eissenburg. Erdel-oglu, Sigismund Bathory.
Pe cei care ii sffiluiau s6 nu piece din Pesta, dumanii fiind aproape.
54
MUSTAFA NAIMA
Ei nu au putere sa se lege de nici o localitath. 0e aceea fiti veseli". Ali pap. 149
a dat urmatoarea *tire: Stapinul meu, in noaptea aceasta a venit spionul meu. In tabard slut peste 80 000 de ghiauri cu 40 de tunuri. Scopul for este sa. asedieze Buda. Habil efendi O. inregistreze aceste cuvinte i daca va ie0 altfel sä mi se vina de hac. Iemipi
vud) indaratnic, nu 0-a retras cuvintul sau §i a spus: Viclenia ghiaurilor
a devenit ceva obi§nuit. Ea se face pentru a impiedica aceasta oaste de a pleca In Transilvania. Ei nu an putere nici A. asedieze i nici sä dea lupte". Potrivit
acestor cuvinte,
i de aceea s-au tutors intr-acolo ...
314
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOISPREZECE 152
SERDARIATUL LUI MEHMED PASA IN PARTEA UNGARIEI. EXPEDITIA LA CILADA $I INTOARCEREA HANULUI TATAR <50 000 de ghiauri stiteau ling5. Pesta la Cil-Ada §i-i impiedicau pe turd sci transporte zaherele la Buda. Turcii au tint sfaturi qi au zis>: 316
Nu este potrivit sa pornim inainie de a pune zaherele la Buda. Zaherelele A fie impartite osta0lor §i sa fie transportate la Buda cu care §i cu camile §i sä plecam dupa aceea". De data aceasta unii nu au fost de acord, presupunind ca imediat ce Iemipi va pleca in Transilvania, ghiaurul va asedia Buda.
352
_
MARII VIZIRI
(Se vorbeqte de al treilea vizirat al lui Sinan pasa, care a fost mazilit>.
... Ferhad pasa a devenit vizir pentru a doua oars. Serdarul a fost mazilit in timp ce, mergind in expeditie impotriva Tarii Romane0i, construia podul. El a fost ucis in anul 1004153. Sinan pasa a devenit mare vizir in anul
10031'x* pentru a patra oara. Iqind in graba la expeditie, el a c5.zut In mla§tina 149 JUL pap, (kadizade), beilerbei de Buda.
I" 1 rebi I 1011= 19 august 1602. "I 14 rebi I 1011= 1 septembrie 1602. In 1012 H. = 11 iunie 1603 29 mai 1604. 153 1004 H. = 6 septembrie 1595
I" 1003 H. = 16 septembrie 1594
24 august 1596. 5 septembrie 1595.
HAMA TARIHI
'
35
in lupta cu Mihai §i s-a intors la Rusciuc dezonorat §i cu fata innegritl. In 1004 (1595/96) Lala-Mehmed pap a devenit mare vizir in locul lui Sinan pap...
354
Satirdji pap este cel care, facind expeditie la Oradea, a fost ucis la Belgrad
365
DESCRIEREA NTIMPLARILOR LUZ DELI-HASAN DIN BOSNIA 155
353
368
... Pap, 156, la rilidul sku, trimitindu-1 pe ruznamegiul sku Mehmed
efendi, a incercat sk-1 atraga pi, explicind situatia la Poarta fericirii, a intervenit ca Deli-Hasan sä fie mutat in eialetul Timiparei. . 374 382
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREISPREZECE167
Hafiz-Ahmed papa a refuzat de data aceasta serdarlicul, cad mai inainte, In Bosnia pi in special in lupta cu Mihai, el bkuse §erbetul de serdarlIc
§i ii pierise pofta. 385
. RASCOALA LUI STEFAN BOCSKAI 155, UNUL DINTRE NOTABILII DIN TRANSILVANIA
3S6
387
Austriecii, inarindu-se, au cucerit toate cetatile Transilvaniei pi
Ungariei. Dupa aceea, afark de faptul ca, lovind §i bruscind, au supus pe cei care aveau averi, pe osta0, pe cklareti pi pe cei slabi; ei i-au §i persecutat pi terorizat in diferite felun. Oprimate §i atacate, familiile celor care erau de neam unguresc §i transilvanenii s-au supus de forma In fata neamului austriac, caci nu mai aveau posibilitatea de a se mai apara ; dar du§mania lor era in ultimul grad. Austriecii ii urau de multk vreme pe unguri, iar demnitarii maghiari erau priviti cu dispret §i cu rautate chiar §i de austriecii de rind. De pilda, cind ungurii treceau pe drum, austriecii ii ghionteau, iar cind veneau din urma lor, le ridicau §epcile §i ii scuipau pe obraz. Ei se purtau astfel, deoarece, mai inainte, ungurii se fasculaserk de citeva on Impotriva lor, luaserk vilaietele lor §i be tr5.sesera multe Pill. De aceea, Intre ei era duFnanie §i rautate. Atunci, unul dintre beizadelele de viteji unguri, cu numele de Bocskai, adunind pe demnitarii ghiauri de acela§i neam cu el, le-a spus: Pink cind vom suporta noi persecutiile §i oprimarile acestui neam austriac? Pink cind vom tr'k'i sub stkpinirea lor Invin§i §i cu cinstea patata ? Multumiti lui Allah, caci padiphii dinastiei otomane sint din timpurile vechi binefacatorii noWi. Craiul Iano§ 159, refugiindu-se la sultanul Suleiman han 160 locul sa-i fie In rai , a salvat Cara de la pieire pi ea a ramas ve§nic In miinile fiilor pi urma§ilor ski. Nu este oare mai bine ca §i noi, luind pilda inainta§ilor no§tri. 165 Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, conducStori de rascoale ale gelaliilor in Anatolia 255 Mehmed pasa, serdar. 18 mai 1605. 157 1013 H. = 30 mai 1604
155 Bockayi Istvan, principele Transilvaniei (1609-1606). 259 Iano,s, Ioan Zapolya (1526-1590). 155 Suleiman Magnificul (1520-1566).
36
MUSTAFA NAIMA
§i sprijinindu-ne pe puternica Poarta, s ne razbunam asupra du§manulm nostru? Nu e mai bine pentru not ? ". Demnitarii de acela§i neam cu el au dat dreptate acestoe vorbe ale lui Bocskai §i au socotit ca, intrind sub aripa ocrotitoare a sultanului, avutiile §i
familiile for vor fi salvate. Unindu-se Intre ei, au trimis pe la sfir§itul anului
mai sus Amintit scrisori catre serdar cu scopult de a-1 alege pe cel amintit mai sus ca serdar §i crai peste ei. Astfel, ei scriau serdarului: V5. rugam sa aratati la Poarta fericirii adevarul despre situatia noastra; ne luam angajamentul cal lurid prieteni cu prietenii si du§mani cu du§manii padi§ahului, sa primim suptinerea Si sa intram sub aripa sa ocrotitoare. Astfel, vom servi cu trup §i suflet pe padi§ahul Islamului Si vom scoate sabia Impotriva vechilor no§tri du§mani, ghiaurii austrieci, sub stapinirea carora ne aflam de nevoie". .
LUPTA DINTRE UNGURI SI AUSTRIECI
In ziva de 27 a lunii djemazi-ul-evve1161, din anul mai sus aratat, cele doua neamuri de ghiauri au dat o mare lupta Intre ele. Deoarece Bocskai se unise cu oastea islamica, el i-a Invins pe austrieci §i a trimis pe oamenii sai la Poarta imparateasca cu peste zece mii de tigve ghiaure, cu multi prin0 si cu citeva steaguri. Serdarul, la rindul sau, ' pentru a-1 atrage, i-a trimis sabie §i caftan. Bocskai, prinzind curaj, a luat cu asediu cetatea Oradea, care Ikea parte mai inainte din cetatile Transilvaniei. Austriecii o cucerisera prin victorie. 0 asediase §i Satirdji-Mehmed pa§a. Bocskai, dup5. ce i-a ucis pe toti austriecii care se aflau In ea, le-a desfiintat oastea. De asemenea, afara de faptul ca el a distrus acolo multi austrieci, a facut cunoscut prin scrisori
388
ca a cucerit §i cetatea Tokay, ca a luat cetatea Casovia (Kara) §i multe tinuturi austriece, ca, majoritatea Ungariei i s-a supus lui §i ca, daca va fi ajutat, va Iua §i de azi inainte In, mod sigur multe tinuturi ale austriecilor.
In scrisori el se ruga qi pentru un mic ajutor. A trimis apoi un mare numar de beizadele prizonieri. Renumitul serdar, la rindul sau, 1-a trimis pe Bekta§ pa§a, bellerbei de Buda, care a fost amintit mai inainte. ( Serdarul> i-a ata§at lui Bekta§ pa§a un numar oarecare de osta§i din oastea de Boluk-halki, cu conditia maririi soldelor, §i 4 000 de Mari dintre acei care erau cu Tohtami§ Ghirai, numind comandant peste ei pe fiul sorei lui Tohtami§. Lui Bocskai i-a trimis actul de numire ca crai al Transilvaniei, precum §i hilat §i uskuf §i steag, acordate din partea Portii. Povestea lui tirmeaza in continuare: RASCOALA LUI BOCSKAI
Pecevii" spune: Emiru1163 care devenise renumit prin relatiile sale cu Bocskai, cazind prizonier la ghiauri, nimerise la Bocskai. Intr-o zi, In timp ce lucra gradina sa, Bocskai a Inceput sa-i vorbeasca despre slabiciunea for In fata austriecilor. Emirul, la rindul sau, i-a spus: ti Trimite-ma pe mine la serdar ca sä aduc toata oastea islamica In ajutorul tau §i sa fiu chezas ca to lel 27 cemazi 1 1013 = 21 Octombrie 1604. lef Ibrahim Pecevi, istoriograf otoman (vezi Cronici turcuti ..., vol. I, p. 469 pi urm.) . lee Mai departe se pomenepte de un oarecare Seid-Mehmed din Belgrad.
NAIMA 'TARIM'
37
sa fii numit crai in Transilvania «. El'8" se gindea de fapt la aceasta Inca de mai Inainte, De aceea, dud se comunicase imparatului cretin ca e posibil sk se iveasca fascoala, el fusese virit In temnita, dar, negasindu-se nici un semn sigur care sa intareasca aceasta afirmatie, fusese eliberat. In raspunsul
sau, el i-a grait. emirului: « Populatia Transilvaniei este In Intregime crestina si nu se supune turcului; altfel, ne-am supune «. Emirul i-a spus: « Pe timpul sultanului Suleimanl", supunindu -se, ei au fost liberir Acum de ce A nu fie ? *. Si dupa multe discutii contradictorii, el I-a trimis pe emir la vizir.
389
Pe atunci Kayin-Mehmed papa era talmaciul lui Bektas pap.. Aducindu-I pe emir la vizir, dupa ce au vorbit separat, toti trei, o zi-doul, I-au trimis pe emir Inapoi. pupa ce a venit si s-a intors de vreo trei-patru orie s-a fasculat, prinzind curaj prin intelegere. Luind In st5.pinirea sa cetatile din cele doua parti ale fluviului Tisa, care intrasera in stapinirea cezarului, el a cerut ajutor de la musulmani. Cezarul, aflind adevarul despre intentiile sale, a trimis In graba asupra lui pe serdarul sau numit Ghebrghe Bastal", cu oastea austriaca. Dupa lupta, oastea austriaca dezorganizindu-se, marele vizir a trimis In ajutorul lui Bocskai un numar oarecare de tatari, precum si oastea din Timisoara. Bocskai, intarindu-se, a pus sa se devasteze comunele si satele supuse austriecilor, a dat ospaturi cu prazi nenumarate si a cinstit oastea islamica in diferite feluri. Vizirul, la rindul sau, luindu-si angajamentul sa.-1 numeasca pe Bocskai crai cu coroana peste toata Cara ungureasca, s-a tinut de cuvint atuncI cind a ajuns la Poarta. Aceasta va fi povestita mai departe".
395
EVENIMENTELE ANULUI Q MIE PAISPREZECE 166
402
OCUPAREA FORTARETEI UIVAR DE CATRE BOCSKAI
Cind Bocskai s-a Infant cu oastea Inaltei imparatii, el a pornit in toate partile. Devenind invingator, In a doua decada a lunii rebi-ul ahir a anului 1014167, in timp ce marele serdar asedia Strigoniul, Bocskai a cerut ajutor de la oastea islamica., gindindu-se sa. solicite invoire pentru asediul cetatii Uivar.
In acest timp, fiind mazilit beilerbeiul de Buda, Bosnak-Mustafa papa, in locul sau a fost numit Kadiz' ade All pap., mutasarriful de Silistra. ()stile sangeacurilor de Semendria, de Nidopole, de Silistra, de Cirmen si de Vize au fost insarcinate cu paza Budei. Apoi, dupa repararea cetatilor, serdarul cel glorios ('marele vizir Lala-Mehmed papa) s-a pregatit sa porneasca spre Belgrad. VENIREA LUI BOCSKAI LA SERDAR
In anul trecut, cind marele vizir se dusese la Poarta, aratase In fata sultanului situatia intelegerii cu Bocskai. La Intoarcere, adusese cu el o coroana
scumpa, impodobita cu pietre pretioase, de vreo 3 000 de galbeni. SeidIna Stefan Bocskai. let Suleiman Magnificul (1520-1566). 165 Basta Yorgi; generalul Gheorghe Basta, guvernatdrul Ttansilvaniei. 166 1014 H. = 19 mai 1605 8 mai 1606. 13 septembrie 1605. 167 Evasst rebi II 1014 = 26 august
38
MUSTAFA NAIMA
Mehmed din Belgrad, despre care s-a pomenit mai Inainte, flind prizonier la Bocskai, devenise mijlocitor intre serdar §i Bocskai §i discutase chestiunile 404
tratatului. Fiind trimis mai sus aratatul Seid, fusese invitat Bocskai. Cind serdarul a descins pe partea Pestei, sosind §tire, despre venirea lui Bocskai, s-au facut tronuri Imbodobite cu perdele, iar oastea islamica, inarmata §i Impodobita, a stat aranjata in rinduri. Punindu -se sub umbrare tronuri (sandali), dupa ce s-au facut preg5.tiri de zaiafet, potrivit obiceiului lor, a venit Bocskai cu grofii (bey) lui renumiti 0i cu vreo 10 000 de osta0 unguri. Cind el s-a Intilnit cu maretul serdar, acesta i-a pus pe cap tadj (h/c)-ul impodobit cu aur, pe care ei ii numeau coroanci ( korona), §i 1 -a lncins cu o sabie incrustata. A§a cum i s-a promis mai Inainte,
acordindu-i-se
supu0i cumparati cu bath (akce) slujesc cu sila, de frica Mali, dar noi,
Inchinindu-ne de bunavoie, vom sluji cu trup si suflet, cu toata supunerea si
cu toata bucuria". Apoi, discutind acolo despre toate treburile, an Intarit tratatul §i alianla. S-au tras salve de tunuri §i el a plecat, luindu-0 ramas bun, dupa ce s-au facut mari petreceri 8i s-au dat zaiafeturi
a facut §i dupa aceasta marl servicii religiei islamice, incIt ghiaurii austrieci, raminind neputincio0 §i nefiind in stare sä se ra'zbune prin lupte deschise, au uneltit sa-1 distruga pe cu otrava. In cele din urn* cu un prilej oarecare, dindu-i mincare cu otrava, 1 -au omorit pe acel sa'rman Si, in felul acesta, §i-au atins scopul dorit 186. Cind moartea sus-aratatului < Bocskai) a fost raportata la Poarta fericirii, a fost numit crai in Transilvania, cu uskiif §i cu steag, Gabriel Bithory 169, tot din neamul nobililor din Transilvania. Dar rascoala celui amintit mai sus produsese nemultumiri §i nelini0e in acele pgrti §i, de nevoie, §i-au plecat170 grumazul pentru pace. .
iNCEPUTUL TRATATIVELOR DE PACE CU AUSTRIA
105
Intrucit Bocskai a pricinuit foarte multe pagube §i distrugeri austriecilor, fratele Imparatului Austriei, hertogul Mathias, care era duce de Ungaria171
0 care statea la Viena (Bec).0 se lupta cu musulmanii §i vedea puterea islamice §i indirjirea lui Bocskai, §tiind Ca Transilvania, care era stilpul ostirii sale, va fi pierduta, a trimis oameni la serdar §i a deschis poarta pacii. Afars de asta, trimitind scrisoare §i fratelui sau172, in ora§ul Praga, aflat In Boemia,
adica Cehia, i-a adus la cuno0inta urmatoarele: Dac'a in zilele acestea nu. se accepts pacea cu musulmanii, Cara ne va scapa din mina pe nesimtite, dar In mod sigur. 0 parte va intra in rindul tarilor islamice Si alta parte va fi calcata de caii celui din Transilvania". Acesta, la rindul sau, §tiind ca e mai potrivita pacea, a fost de acord cu parerea fratelui sau In aceasta privinta. 167a Ahmdd I (1603-1617).
1" La 29 decembrie 1606. 169 Batori Gabor, Gabriel Biithory ; a devenit principe abia in martie 1608. Autorul
anticipeath unele evenimente, 170 E vorba de austrieci. 171 Mathias; devine duce de Ungaria in 1608, iar impArat in 1612. 172
Impliratul Rudolf al II-lea.
NAIMA TARIHI
39
Eu am preg5.fit inceputul acestei pad, gasind-o potrivita starii noastre, §i, de azi incolo, nu voi da inapoi". Cezarul a murit'" in timp ce (Mathias) mergea spre Praga cu gindul de a se lupta, fiind aliat cu Ungaria §i luind cu el o oaste mare, formats din osta§ii veniti in ajutorul Transilvaniei, precum §i dintre transilvaneni §i unguri.
Deoarece, potrvit obiceiurilor lor, chestiunile de intronare depindeau de parerile acelui nelaudat caruia ii ziceau papa, §i desi mai sus aratatul Mathias era dispus sa devina imparat, totu§i nu i-a fost dat acestuia, pentru ca
acceptase pacea.
. 412
LUPTELE LUI SARHOS-IBRAHIM PASA 13 IN CROATIA (HIRVAT)
Cind Bocskai i§i luase sarcina de a ajuta oastea islamica, marele vizir Mehmed pap., dupa cucerirea Strigoniului, trimisese in ziva a cincea a lunii djemazi-ul ahir, anul mai sus aratat 175, ca sa distruga tinuturile ghiaure, pe nepotul sau de sora, Sarho§-Ibrahim pap., beilerbei de Kanizsa, cu multa oaste, in total aproape 20 000, formats din oastea din Bosnia, din Ungaria si cu un numar oarecare de tatari, precum gi cu un serascher din partea lui Bocskai. .
Majoritatea notabililor unguri, supunindu-se, venisera §i intrasera In 413
oastea lor. Ramasesera numai Zirin-oglu 176 si Bakian-oglu 177, deoarece co-
mandantul de oaste al mai sus aratatului Bocskai fiind de rang inferior fata de ei, nu i s-au supus qi au trimis pe bas-capitanii 114 ... 421
OMORTREA LUI DELI-HASAN LA TIMISOARA
Se aratase ea, la inceput, lui Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, i se acordase vilaietul Bosniei §i fusese apoi mutat de acolo la Timiqoara. De asemenea, se pomenise §i de nelegiuirile pe care le facuse el in Bosnia. El a fost valiu la Timi§oara timp de aproape doi ani. Purtarile sale nepotrivite facuseril necesar sä i se puns capat. De aceea, intr-o zi, dupa cucerirea Strigoniului, la un semn din partea lui Mehmed pa§a 175, mare serdar, catre populatia din Timiqoara, unii nemultumiti de acolo, care a§teptau ocazia, 1-au atacat 0 au omorit pe cei din suita sa, in timp ce acesta, ie§ind din cetate, mergea la 1" Rudolf; de fapt neglija treburile imperiului, fiind Inca in viata. A murit in 1612. 174. Sarhoq-Ibrahim pap.. A luptat 1mpotriva austriecilor piny aproape de Viena. A fost beilerbei de Kanizsa. 176 5 cemazi II 1014 = 18 octombrie 1605. 176 Zirin-oglu, Zrinyi Gyargy (?). 177 Bakian-oglu, Batthyani Boldizsar ( ?). 178 Lala-Mehmed papa, mare vizir (5 august 1604 21 iunie 1606).
40
MUSTAFA NAIMA
vintaoare. Deli-Hasan a fugit la Belgrad. Acolo, serdarul caimacam Gazi-Hasan pasa 1-a dus la conacul sau si apoi 1-a pus in cetate. Aratind situatia la Poarta,
sau trimis fetva, potrivit seriatului, $i porunci ca sat fie omorit. De aceea
el 178 i-a omorit pe Deli-Hasan, precum si pe fiul fratelui sau. Se spune ca, pe cind mai sus aratatul se afla In Bosnia,
pusese 1a cale o mare intriga. Trimitind ,scrisoare la venetieni ,(Venedig) §i la papa, le-a spus; ,Voi sa veniti cu flota voastra dq la Nova la cetatea Resen (Resne) §i sä stati pregatiti, iar eu sa v5. dau cetatea mai sus aratata. Apoi sa vä dau si celelalte cetati de pe malurile Marii Mediterane (Akdeniz).
Par sa-mi da'i acum, in fata cetatii Resen, 100 00Q de galbeni", Apoi, deoarece nu-i venise raspuns in Bosnia, el a trimis din Timisoara pe un blanar (kiirkfil),
422
supus nemusulman (zimmi), dindu-i 100 de galbeni. La rindul san, mai sus aratatul blanar s-a dus la Kodja-Murad pap., care pe atunci era serdar, si, aratindu-i scrisoarea, 1-a instiintat despre toata intimplarea. Pap, de asemenea, ca sä vada ce se poate intimpla, 1-a sfa'tuit astfel: SI te duci si sa le duci scrisoarea lui, dar cind te intorci in aceste parti va trebui sa vii intii pe la not ". Apoi, cind mai sus mentionatul blanar, supus nemusulman, s-a dus si a predat scrisoarea lui Deli-Hasan, atunci craiul Spaniei
a dat un om linga el. De asemenea §i papa i-a dat un om. Acestia, venind cu un om de paza (yasakcs), de la granita cetatii Kilis, la Zemun, au intrat intr-o chg. Blanarul a venit si a dat de stire. Continutul Scrisorilor era urmatorul: Oamenii trimisi sint oamenii nostri de incredere; sa credeti in vorbele for ca §i Cum le-ati auzi din gura noastra. S. nu va indoiti deloc". . 423 424
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCISPREZECE180
: Cel putin, dad m-a§ fi dus cu titlul de serdar la Ossek181 si apoi trecind In partea Mekomorei 182, daca si Bocskai, la rindul sau, ar fi trecut riul de linga
Non, din partea cealalta, si data cele doua osti s-ar fi intilnit linga Viena
(Bec), ar mai fi Aims! oare #ara si putere la austrieci? Acum, teama mea adevarata este aceea ca nu vor arata prietenie fata de Bocskai §i fata de populatia maghiara si, cu purtari nepotrivite, ii vor face sa se rascoale si iarasi se vor
duce In Ant cei 12 ani de osteneala". FAcind din nou telhis. padisahului i-a spus: Cel putin, sa ma duc in expeditie in Ungaria si, mergind acolo, sa indeplinesc sarcina pacii ." . 435
DESPRE iNCHEIEREA PACII CU GHIAURII AUSTRIECI
... 8-au dus 183 la treatoarea Zsidva f84, aflata intre Komoran §i Strigoniu. Bell si imputernicitii austrieci si unguri, la rindul lor, VeniserS. acolo mai inainte. Bocskai, de asemenea, s-a Invoit qi a acceptat . Pe partea 198 Gazi -Hasan pass.
18° 1015 H. = 9 mai 1606 27 aprilie 1607. 181 °seek, Eszsek, Aussig, Esseg, Osjek (pe Drava). 188 Mekomora (?), Komran (?), Moravia (?). 188 Imputernicitii Portii. 184 Zsitva-Torok, unde s-a incheiat paces 1ntre turci gi austrieci (11 noiembrie 1606).
NAIMA TARIRI
41
cealalta stind ei, iar In partea Strigoniului stand musulmanii, au vorbit, In prima zi a lui regeb din anul mai sus aratat185, despre starea pacii, pe Dunare,
urcindu-se In niste barci. Dupa multe discutii si gilcevi, au hotarit pacea, din ambele parti, In felul urmator: Pacea este cea incheiata acum si intra in vigoare la aceasta data, deoarece,
mai inainte, potrivit tratativelor cu Bocskai si Mehmed pasa, populatia maghiara, aflata toata in stapinirea lui Bocskai, precum si cetatile Ftlek sf Yanik si toate celelalte, unde se citise odata hutbe, erau pe punctul de a fi cedate. Discutindu-se si hotarindu-se astfet ele ramasesera pe atunci In stare de armistitiu. Dupa moartea marelui vizir Mehmed pasa, Bocskai, de asemenea, nu 'a mai putut detmne eforturi, iar Murad pasa a Incheiat pacea dupa dorinta celeilalte parti REZUMATUL TRATATULUI DE PACE
436
1
Clauza a asea. Este urmatoarea: Zicindu-se ca, In timpul acestei paci, sä nu fie atacate getati si ele sa nu fie lovite saw luate prin viclenie, iar dad vor fi luate, intr-un fel oarecare, sä fie inapoiate, cetatile care Ii ant date principelui Bocskai sa-i lamina lui, asa cum s-a hotkit la Viena Clauza ya opta. Daca la granitele Timisoarei, Bosniei, Agriei si Kanizsei se vor ivi situatii care sa prejudicieze pacea, sa se faca arzuri catre capeteniile lor. Daca-nu se vor putea rezolva, atunci sä se apeleze la beilerbeiul de Buda,
care va fi numit basbug peste toti; acesta sa fad. dreptate KPacea a fost Incheiata pe timp de 20 de ani> MOARTEA LUI BOCSKAI
440
441
Tiopa. Petros de la Casovia (Kara), din vilaietul Transilvaniei, si Aromandi, sfetnicul (musahib) craiului, trimitind scrisoare la Poart5., aratasera ca craiul Stefan Bocskai a plecat din lumea aceasta in ziva de 5 ramazan din anul mai sus aratat186 si ca, inainte de a muri, i-a invitat linga el pe cei ar5.tati mai sus, zicInduge ca in ahidnameaua dat5. mai inainte era mentionat ca, dupa el sa. fie .crai ginerele sorei sale si sfetnicul sau, numit Hemun187, care era until dintre bravii demnitari unguri. Acesta fiind desemnat crai In locul sau, i s-a trimis noului crai hilat st buzdugan (topaz), precum si un steag (sancak), impreuna cu porunca imp'a'ra'teasca adresata notabililor (bey) si capitanilor (kapudan) maghiari. Mai sus numitul Hemun-Bathory188 flind until dintre urmasii fiilor de crai, din trecut, ai vilaietului Transilvaniei, el fusese prefeiat. Membrii acelei familii shit Inca numiti, unii dupa altii, de catre imparatie crai independenti. .
1 receb 1015 = 2 noiembrie 1606. 188 5 ramazan 1015 = 4 ianuarie 1607. Dupl izvoare europene, Bocskai a murit la 29 188
decembrie 1606. 187 Hemunnami, se poate citi ,Si Homonnay; Valentin (Ballad) Homonnay, pretendent la tronul Transilvaniei. 188 Aid cronica prezintA unele confuzii. De fapt, era neclara insAsi situatia din Transil-
vania, unde api ruser5. trei pretendenfi: Valentin Homonnay, Sigismund Ralthczi si Gabriel Bathory. De aceea cronicarul a preferat sA mentioneze numele a doi dintre ei (vezi pi Cronici turce,sti ..., vol. I pi II).
Volumul al 11-lea c450 p.) EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $A1SPREZECE
DESCRIEREA CETELOR DE D JELALII
2
Mai inainte, pe vremea raposatului sultan Mehmed2 se dcpusesera mereu
sfortari pentru inlaturarea rautatilor §i intrigilor pornite din partea ghiaurilor din Tara Romaneasca Si Ungaria impotriva tinuturilor islamice. Totu§i, data fiind proasta conducere a luptelor, oastea n-a dat dovada de indirjire. Din cauza unui du-te-vino neintrerupt timp de 15 ani §i din pricina absentei 3
o§tii islamice din patrie, rascoalele §i razvratirile fiind puternice, raialele blestemate au gasit goala. Anatolia §i au pornit pe drumul pradarii §i devastarii.
20
... Djelaliii stateau lini§titi in tirguri 0 sate, pe cind Nakka§ pap., impreuna cu oastea islamica, statea la §es. Astfel, osta§ii au inghetat §i
au slabit din cauza iernii puternice. In acest timp Dalgici-Ahmed pap., guvernator (mutasarrtf) de Silistra, a trecut prin Galipole, fiind insarcinat
sä se alature o§tirii lui Nakka§ pap., impreuna cu oastea sangeacului sau §i cu voluntarii din Dobrogea. Cind a ajuns la Giinans, i-a ie§it in fatal Kalenderoglu4 §i s-au razboit. Fiind cu neputinta sal vita ajutor din partea serdarului, sarmanul Dalgici-Ahmed s-a luptat pink ce n-au mai ramas locuri nevatamate pe corpul sau. In cele din urma, retragindu-se intr-o parte, el §i-a dat sufletul. (UrmeazA descrierea Intiririi rasculatilor>.
DESCRIEREA SITUATIEI LUI IBNI-D JANPULAD 5
21
... Apoi, mai sus aratatul Djanpulad-zade Ali pap a fost trimis la serhat, acordindu-i-se beilerbeilicul de Timi§oara. Dar, dupa un an de §edere, datorita 22
apucaturilor sale rele, a ie§it la ivea1a firea de scorpion care se ascundea in 16 aprilie Mehmed al III-lea (1595-1603).
1 1016 H. --= 28 aprilie 1607 1 3
1608.
Sau Heyman, Gevnan (?).
4 Kalenderoglu, conducittor de rAscoale din Anatolia, ca ti Karayazidji si Deli- Hasan, mentionati mai sus .4 a Ibni-Djantulad, Djanpulad-zade (fiul lui Djanpulad), conducAtor de rAscoale din Anatolia.
NAIMA TARIHI
43-
sufletul sau. El a inceput sa persecute si sa oprime raiaua si oastea de Poarta.8. Ostasii, saturindu-se de el, s-au rasculat si au vrut sa-1 ucida. Fugind, el s-a dus linga Kadizade Ali pasa, care se afla la paza granitei unguresti. All pasa,
la rindul sau, 1-a inchis pe mai sus aratatul in cetatea Belgrad, sub pretextul salvarii si apararii lui din mina celor din Timisoara. . iNSCA.UNAREA HANULUI TATARESC
23
. 24
... Pentru a-si slava viata, 7 a pornit indata la drum cu fratele sau Sefer Ghirai. El s-a pregatit pentru a merge la Poarta fericirii. Trecind apa Ozu8, cind an ajuns la Akkerman, ei s-au intilnit pe neasteptate cu calgaiul Mehmed Ghirai, care fusese trimis pe uscat°, din precautiune fats de cel aratat mai sus. Cind s-au orinduit de lupta, supusii sai imprastiindu-se, Tohtamis han si fratele sau, Sefer Ghirai, au aruncat arcurile si sagetile. .
25
SOSIREA SOLULUI LESESC LA POARTA $1 REINNOIREA PACII
Craiul lesesc, Sigismundl°, trimitind sol la Poarta fericirii, s-a rugat pentru aceeasi prietenie de mai inainte, prin manifestarea sinceritatii si 26
devotamentului for ... ... Toate conditiile fiind aprobate de imparat, In anul 1016, a 20-a zi a lui rebi-ul-evvelll s-a emis un ahidname, potrivit conditiilor ahidnamelei acordate pe vremea sultanului Mehmed han al III-lea ... :
Daca vreun dusman va pune in primejdie pe crai si acesta va cere ajutorul hanului, acesta it va ajuta, dad. i se va da firman. Locuitorii din Moldova si Tara Romaneasca nu vor ataca vilaietul lesesc. Eminii si vamesii12 de schele ale beilor de Silistra si Akkerman nu vor lasa pe nimeni in vilaietul
lesesc, gall de negustorii celor doua parti".
. EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 61
APTESPREZECE11
... Beiul sangeacului fiind plecat in expeditie impotriva Transilvaniei, a sosit in grabs defterdarul Bosniei si, intend in cetate ,
a tras cu tunuri.
<30 de coribii spaniole care veniseri impotriva cetAtii s-au intors ai an plecat>. 6 Kul taifesi. 7 Fiul lui Gazi Ghirai al II-lea; ocupase tronul dup5. moartea tatalui siu. 8 Ozu, in sensul de Nipru (uneori se refer& la Bug).
6 De la Istanbul. 10 Zigmun, Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632). 11 20 rebi 1 1016 -= 15 iulie 1607. 11 Emin ye badjdar (bdcdar ). 1 1017 H. = 17 aprilie 1608 5 aprilie 1609.
44 99 107
108
MUSTAFA NAIMA
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 DOI 11
OCUPAREA tYNOR CETATI $1 DISTRUGEREA GHIAURILOR DE CATRE EMIRII DE MARGINE
Mai Inainte, Ketendji-Omer rasa, mergind In Moldova §i in Tara Romaneasca, 4i instalase pe voievozii15 numiti de Poarta fericirii §i pusese ordine in acele parti, unde, de pe vremea raufacatorului Mihai incoace, nu lipseau rascoale. De asemenea, §i cel din Transilvania, din cauza acelor rascoale, ocupase unele cetati de prin partile Tim4oarei. Cind marele padiph a sosit la Adrianopole, cel din Transilvania, la rindul sau, speriindu-se, a evacuat
cetatile Lipova §i Ineu (Yanova), iar emirii de margine s-au dus pi le-au ocupat. Apoi, cind s-a aflit sigur ca ghiarurii le0 au atacat Moldova, a fost trimis Deli-Ibrahim par., valid de Silistra, care a infrint tabara le§easca 113 117
118
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI
$1
TREve
Sakpki-Ibrahim pap., care mai inainte fusese insarcinat cu 60 de corabii sä pazeasca. malurile Dunarii §i ale Marii Negre (Karadeniz), aflind de aceste intimplari, §i-a trimis corabiile pi, intrind pe fluviul pe unde treceau afurisitii aceia, i-a cercetat cu atentie. Dar afurisitii, aflind de aceasta urmarire, au ie§it
pe tarmul Marii Negre, dintr-un loc oarecare, pi, urcinduli lotcile pe sanii, s-au gindit sa le treaca de pe uscat in partea de sus a fluviului.
lase tot ce capturaserl. De asemenea ;i pa;a
simtind gindul lor, i-a urmArit Si i-a fAcut
POVESTIRE DESPRE CONSTRUIREA CETATII PE RIUL ozu
In acest timp, Ahmed pap., beilerbei de Rumelia, fusese insarcinat printr-un firman ca, trecind cu oastea sa pe Dunare §i prin Moldova, sa construiasca. cite o cetate pe ambele parti ale apei Aksull, care era trecatoarea rebelilor cazaci. . 131
DESCRIEREA SITUATIEI LUI GABRIEL (GABOR) BETHLEN
Mai sus aratatul Gabriel Bethlen era dintre urma0i Bathore0ilor, principi ai Transilvaniei. Gabriel Bithory, care, mai inainte de el, fusese crai in Transilvania, era cunoScut cu numele de Deli-Kira118. Fiind fara de
minte, el ataca averile capeteniilor §i demnitarilor (a'yan) Transilvaniei. Cei care i se opuneau erau uci0 sau alungati. Unii fugisera de teams, de a fi legati. Gabriel Bethlen, de asemenea, fugise pe vremea lui Iemipi-Hasan19 §i venise la Belgrad. Iemi§ci-Hasan pap. fi fixase 120 de akcele ca leafs de 14 1022 H. = 21 februarie 10 13
10 februarie 1614.
74 Radu Mihnea In Tara Romilneascb, (1611-16;6), iar $tefan 'romp. In Moldova (1611 1615). le 1023 H. = 11 februarie 16 14.30 ianuarie 1615. 17 Aksu, se referli la Bug. le Deli-Kral, Cmiul cel nebun". 11 Iemizci-Hasan paza, mare vizir .(1160 - 1600.
NAIMA TARIHI
43
muteferrika, In iarria aceea el rainasese la Semendria. Apoi se Intorsese din nou in Transilvania. In anul 102120 el se refugiase din nou la Poarta, de frica
celui mai sus aratat. Pe cind Iskender papa era chehaiaua lui Hasan
132
papa, el venise la Poarta fericirii impreuna cu solul austriac cu numele de Nekron21, care vorbea limba araba si cea persana, si Nasuh papa Ii daduse vilaietul Kanizsei. Atunci, mai sus arktatul Gabriel Bethlen, mergind la Nasuh papa, prin mijlocirea lui Iskender papa, capatase sfaturi de la Inalta Poarta. Vorbind despre situatia rea a dusmanului sau, care era craiul cel nebun", demnitarii imparatiei, la rindul lor, spusesera ca trebuie incepute pregatirile pentru inlaturarea si indepartarea acelui netrebnic, . De aceea s-au trimis porunci inalte la granit5., spunindu-se ca este necesar sa se adune multk oaste pentru repararea unor mahalale ale cetatii Buda. Iskender papa, mergind la Sirmuium (Severn), a adunat oaste si ap'oi, pornind si de acolo, s-a dus la Timisoara. El a intrat in Transilvania prin Portile de Fier22. Nasuh papa 1 -a numit pe Ketendji-Omer, papa serdar asupra ostii acelei parti, desemnind pi pe whin Chirai22, precum sl pe beii din Tara Romaneasc5.24 si din Moldova25. Acestia, la rindul lor, an trecut
prin Tara Romaneasca si au intrat in Transilvania. De asemenea pi craiul cel nebun"i la rindul s5.u, a intrat si s-a intarit In cetatea Oradea. Intr-adevar, Iskender papa s-a dus si 1 -a inscaunat pe Gabriel Bethlen la Alba Iulia26.
Dar cit timp traia acel afurisit era greu ca aceasta porunck sa se mentina.
De aceea Iskender papa, prin mijlocirea lui Bethlen, a atras, cu mii de mijloace,
de partea lui Bethlen citeva capetenii (voyvoda) renumite din Transilvania, De asemenea, Intrucit populafia din Transilvania se satura se ,
dupa ce Iskender papa s-a ridicat si a plecat cu ceata sa, unul dintre capitani (voyvoda) a'stat de pinda la o trecatoare. Punind citiva puscasi, ei 1-au ucis cu arma pe craiul cel nebun" la mai sus aratata trecatoare, In timp ce acesta, iesind din cetatea Oradea, mergea sä se pregateasca Impotriva lui Gabriel Bethlen. Apoi, Bethlen, raminind independent in craiie, a trimis vestea lui Iskender papa. Aceasta ,stire imbucuratoare a sosit In timp ce era Inca la Portile de Tier. Intrucit Bethlen a camas independent in craiie, el a salvat cetafile si tinuturile Transilvaniei pi le-a anexat, asa cum erau mai inainte. TRATATUL (AHIDNAME) C
133
TRANSILVANIA
Gabriel Bethlen adusese in trecut Inaltei imparatii multe servicii, cu sinceritate. Fiind totdeauna prieten cu prietenii pi dusman cu dusmanii
vol, XVII, P. 136. 22 Prin Banat. Demir-Kapu. 22 ahin Ghirai nu a ajuns ban, el numai calgaii " Radu Mihnea (1611- 1616).
25 Stefan Tomsa (16 11-16 15) 26 Erdel Belgrade, Belgradul transilvan". insclunarea a avut loc la 23 octombrIe 1613
96
MUSTAFA NAIMA
din anul (mai sus aratat27. Conditiile erau urmatoarele: Data, prin moartea principelui sau printr-o situatie oarecare, va fi nevoie de sreinnoirea , atunci sa fie ales, potrivit inaltului firman, unul crescut din spita principiilor din Transilvania si care sä fie unul dintre cei pe care 11 doresc si-1 recunosc toti nobilii (bey) din Transilvania si demnitarii (ayan) celor trei natii27a. La arzul lor, el sa fie numit principe din partea Inaltei Porti $i domnia sa nu fie acordata altcuiva, fara voia demnitarilor' si raialei. De asemenea, sä nu fie lasati cei care vor indrazni sa-o ocupe prin fort5.. Dad. prin-, cipele, nobilii $i demnitarii si raialele vor sta in supunere, nici un bei sau alts oaste din vecinatate sa nu atace deloc lara Transilvaniei. Dad. robii luati vor fi gasiti In legea cresting, sä fie restituiti. Sate le si orasele de la serhaturile de la Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova Si Timisoara, care, ping la rascoala lui Sigismund Bathory, dadusera °data haraci si dari catre Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova si Timisoara si se supusesera §i, de asemenea, si orasul Dirsek28, dependent de Solnoc, care daduse mai inainte darea sa, ping la rascoala Transilvaniei, toate atirna de partea aceasta, ca si mai Inainte, si de aceea sa-si dea darile for potrivit obiceiului 0 sä nu se faca deloc interventii 0 sä nu se puna piedici din partea Transilvaniei. De asemenea, sa nu se fad deloc incursiuni din partea Transilvaniei in comunele Salmas28 si in comunele din Sima-Dima,
Iarfart80, care se af1a in stapinirea capeteniilor de serhat. Data unele dintre raialele Imperiului otoman31, ridicindu-se din tarile islamice, au plecat in Transilvania, acestea A fie trimise inapoi la locurile for. De asemenea, ei82 sa -$i trimita la timp, ca si mai Inainte, haraciurile pe care be dau, potrivit 134
angajamentului, din trecut si ping acum. De asemenea, unindu-se cu voievozii Tani Romanesti si Moldovei si fiind de acord cu ei, A respecte conditiile de *hula vecinatate. La aparitia dusmanului, raul sä fie indepartat cu ajutorul care se va da asa cum se cuvine. De asemenea, daca va fi nevoie de anumite servicii la granita Imperiului otoman $i dad.' beii le vor face cunoscut, ei s5. ajute si sä faca aceste servicii cu sinceritatea cuvenit5.. Granitele dintre
partea austriaca si voievozii Transilvaniei sä fie stabilite, iarasi, asa cum fusesera fixate mai Inainte potrivit tratatelor de pace si conventiilor din trecut. Sa nu se dea atacuri si acele hotare sä nu fie incalcate. De asemenea, nimeni sa nu impiedice pe acei emir] maghiari care se supun principelui (hakim) Transilvaniei". CEIALALT TRATAT
Desi mai inainte, adica pe vremea sultanului Suleiman han, nobili
maghiari de Mai sus se supusesera in aceasta parte, mai tirziu insa aratasera, de nevoie, supunere feta de imparatul Austriei $i apelau la el. Dar, in anii trecuti, aparuse dintre ei craiul Bocskai, care ti par5.sise pe austrieci, impreuna cu toti beii maghiari de mai sus, aratind supunere fata de statul osmanliilor. De aceea mai sus-aratatului Bocskai i se tritnisesera si i se acordasera: actul
sau de domnie 0 o coroana $i un steag (sancak), precum 0 drapel (alem). " 23 cemazi 1 1023 =,1 iulie
1614.
27a Cc millet; unguri, sari, secui (fara romani). 28 Dirsek, Diosig (?). " Salmas, Solmos, la nord de Mures. 80 Sima-Dima si /arfart (?), Rima-Szombath si Gyarmat (?). 31 82
Memalik-i mahruse. Transilvitnenii.,
NAIMA TARIHI
47
Salvind cetatile .care se aflau in miinile craiului austriecilor, ei apelau la Poarta §i i se supuneau, fiind In dusmanie cu austriecii. In aceasta stare murind
craiul Bocskai, a intrat intre ei discordie §i s-au supus din nou imparatului de la Viena. Austriecii, afara de faptul ca i-au tratat fara respect pe cei aratati mai sus, au rivnit §i la cetatile care se aflau in miinile lor ii s-au straduit sa-i
converteasca cu forts la religia lor. AcWia, la rindul lor, au manifestat
135
du§manie fati§5. §i au pornit din nou sa se supuna Portii, 24a cum se supusesera mai inainte de aceasta. Ei 1-au trimis pe Gabriel Beth len, unul dintre oamenii lor renumiti, care, dupa nenorocitul de Sigismund, este Inca principele Transilvaniei, §i s-au rugat pentru un nou tratat. De aceea la data mai sus aratata s-a scris §i s-a trimis un ahidname cuprinzind unele clauze. Clauzele sint urnatoarele: ,De vreme ce capeteniile maghiare, precum §i
ceilalti demnitari ai lor, supunindu-se din toata inima, vor fi prieteni cu prietenii §i du§mani cu duFnanii no§tri Si de vreme ce vor fi In unire si in intelegere cu Gabriel Beth len §i, de asemenea, vor depune sfortari pentru indepartarea du§manului care va apare, atunci, pentru a dovedi supunerea
lor, ei sä trimita anul acesta 11a Poarta pe§che§urile lor, potrivit recoltei pe care o produce Zara lor §i In unire §i in intelegere cu toti. Fijnd ajutati, la nevoie, in once privinta, nimeni sa nu atace cetatile §i tinuturile care sint in mlinile lor si ei sä fie lini§titi. De la vilaietul mai sus
aratat sa nu se ceara dare mai multa decit aceea care era In trecut. Daca craiul lesesc, precum §i domnii (hakim) Tarii Romane§ti §i ai Moldovei vor don sa cumpere cetati dintre cetatile Transilvaniei, sa nu se dea aprobare. Daca vreunul dintre voievozii Tani Romane§ti §i ai Moldovei, razvratindu-se, va pleca in Transilvania, el sa nu fie lasat acolo, iar daca va pomi in alts parte, sa fie retinut §i trimis la Poarta. Prizonierii sä fie sloboziti fara bani. Cind principii Transilvaniei vor fi noi, steagul (sancak) §i drapelul
(alem) §i buzduganul §i caftailul (hil'at), care se dadeau de la Poarta, sä se acorde ca §i mai inainte ..." Scriindu-se astfel, s-a trimis In taina EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI
PATRU
DESPRE TRATATUL DE PACE CU CEZARUL ROMAN u
137
In anul acesta35 Incheindu -se o pace noua cu Mathias, cezarul Austriei,
rezumatul ahidnamelei date s-a scris aici: Muteferrika Ahmed aga, intendentul lui All pasa, muhafiz de Buda, si Gaspar Gratiani" s-au Intlinit la Viena cu primul §i cu al doilea vizir al imparatului (imperator) ui cu marele sfetnic (servezir) §i cu defterdarul vilaietului maghiar §i cu oamenii sai renumiti, precum 1i cu Imputernicitli (vekil) sai. Ei au discutat acolo despre reinnoirea pacii Incheiate mai Inainte la trec5.toarea Zsidva, pe timpul lui Murad pasa 886. . 19 ianuarie 1616. 33 1024 H. = 31 ianuarie 16 15 " Roma casars, imparatul roman Mathias (16 12-16 19).
" 1615.
" GaFir Garaciyan, Gaspar Gratiani. A domnit in Moldova In anii: 16 19 sea Pacea de la ZsidvaThrok (1606).
1620.
48
MUSTAFA NAIMA
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V CINCI" DESPRE INTARIREA PACH CU AUSTRIA
140
146
Din partea imparatului Mathias, impreuna cu Aimed pap. beilerbeiul de Kanizsa, au venit la Poarta fericirii Si Gapar Gratiani22, caruia i se acordase ducatul insulei Naxos", precum §i comandantul oraplui Praga. Ei aveau in mina scrisori pentru sultan §i pentru marele vizir. . 148
SERDARIATUL LUI ISKENDER PASA IMPOTRIVA CAZACILOR $1
TRIMITEREA
UNEI SCRISORI IN TRANSILVANIA
Marea Neagrit>.
In acest timp, venind solul Transilvaniei, a facut cunoscut ca, mai inainte de aceasta, beii numiti Homonnay §i Serban," care venisera din partea austriecilor, devastind granitele Transilvaniei, fusesera pedepsiti stra§nic, dar, intorcindu-se ru0nati la cetatile lor, au raspindit tirea ca vor veni din nou
cu oaste la granita, iar transilvanenii, la rindul lor, s-au dus cu un numa'r oarecare de o0i la granita, in vederea apararii tarii lor. De aceea s-a scris ti s-a trimis o scrisoare aratindu-se urmatoarele: Unul din cele doua articole de pace, incheiata mai, inainte cu imparatul, era acela de a nu se ataca Sara Transilvaniei. De aceea nu este cu putinta
A se intervina din partea aceea in nici un fel. Indeosebi atunci cind an fost intrebati ambasadorii (elfi) celui mai sus aratat, care se afla la Poarta fericirii, ei an raspuns ca imparatul lor nu ar avea cuno0inta de aceasta chestiune. De aceea plecarea voastra la granit5. in aceasta clip., cu tunuri §i cu o§ti grele, inseamna aprinderea focului tulburarii. Nu se da invoire imparateasca in aceasta privinta 1 Iskender papa, fiind numit serascher impotriva cazacilor, s-a indreptat catre locul destinat. SI mergeti in grab. §i sa Va.' alaturati lui cu 15 000 de puca§i, pedestra0 §i cala'reti, adunati dintre supu0i vo§tri. Ei A fie condu0 de propria voastra persoana sau de un serascher vestit, care A. va tins locul. S5. v5. ingrijiti §i de predarea cetatii Ineu (Yanova )". In cronica lui Pecevi ( Pecevili )41 se scrie ca Doamna42, sotia lui Iere-
149
mia,", fostul voievod al Moldovei, avea in Cara lepasca proprietati §i cet5.ti. Until dintre nobilii 1e0 si ru0, cu numele de Korecki", era ginerele acestei femei. Pentru a face ca fiul cel mic al lui Ieremiaw A stapineasc5. Moldova 37 1025 H. = 20 ianuarie 1616 se Gradjban Ga,spar. 39 Naksa-Bara.
8 ianuarie 1617.
40 Humtabi §i .5'ebhat; Gheorghe Homonnay §i Radu Serban; al doilea fusese domn In
Tam Romineasa.
" Vezi Cronici turcesti..., vol. I, p. 516 §i urm. 42 Elisabeta, sotia lui Ieremia
" Eremiya; Ieremia Movila (1600-1606).
" Koreska, Samuel Korecki, hatman polon; ginerele lui Ieremia Movila 0 al Elisabetei. Se citsittorise cu Ecaterina Movill. 444 Constantin Movila, apoi Alexandru Movill.
NAIMA TARIHI
49
prin forts, ea a ridicat numai de la rebelii ru§i aproape 20 000 de osta§i, iar de la le§i tot atitia. Venind in Moldova, ea a cucerit-o, iar pe voievodul Stefan",
care era numit de impar5.tia , 1-a alungat"°. Pentru a face ca
sa fie stapinita din nou de catre voievodul Stefan, au fost numiti: guvernatorul Silistrei, Sarho§-Ibrailun pass, §i beii de Bender §i Akkerman, precum §i oastea tatareasca. Ace§tia, la rindul lor, ajungind acolo, s-au intors infrinti. Pe atunci Iskender pa§a era mazilit de la Agria §1 se afla la Poarta in calitate de candidat Caimacamul Gurdji-Meluned pa4a48, acordind mai sus amintitului eialetul Bosniei, i-a atasat pe Ibrahim pa§a §i ostile din Bosnia, Sirmium (Serem), Semendria, Cru§evat47 $i Velcetrin, precum §i oastea eialetului de Silistra Si, astfel, 1-a trimis In acea parte. Mai sus art-
tatul pass, mergind cu oastea norocoask s-a intilnit cu Doamna amintita mai sus si cu oastea ei in apropierea unfiia dintre orarle Moldovei, numit ora§ul Stefane§ti (Istefanes ). Cu sprijinul lui Allah, devenind victorios, el a
luat-o in captivitate pe Doamna mai sus aratata, impreuna cu cei doi fii ai ei", precum cu ginerele ei, Korecki, trimitindu-i la Poarta fericirii, impreuna cu vreo 500 de pua§i cazaci, ferecati in lanturi. In ultimele vremuri nu mai venise in fata Divanului imparatesc un num5x atit de mare de ghiauri vii.
Lui Iskender pa§a, populatia i-a adus laude. Domnia Moldovei a fost acordata din nou voievodului Stefan", pe care Iskender pa§a 1 -a dus si 1-a instalat la locul sau de domnie. In timpul luptei, fiica Doamnei, sotia lui Korecki, o femeie foarte frumoask cazuse in miinile tatarilor si nu fusese cu putinta ca ea sa fie gasit5.. Ea a aparut mai tirziu In schimbul a 30 000 de guru§i. Raminind insarcinata de tatari si nascind doua fete, povestea ei a circulat un timp prin taxa le§easca. Ea a devenit vestit5. in lume prin cintecele cintate despre ea. EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI p 5ASE" ARAN JAREA PACII DE CATRE ISKENDER PA$A
150 151
Pentru inlaturarea: cazacilor rebeli, care pricinuiau pagube la tarmurfle Marii Negre, fusesera numite mai inainte ostile norocoase ale vilaietelor de Rumelia §i de Buda §i de Kanizsa, avind ca serdar pe Iskender pa§a. Pornind din Bosnia cu astfel de oaste §i alaturindu-i-se, cu ostile lor, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, precum §i voievozii Moldovei" §i Tarii Rominqti52,
serdarul a descins in fata palancii numite Bodila" care se afla la marginea fluviului Nistru (Turla) tlin vilaietul Moldovei. In acest timp, hatmanul tarii lese§ti §i serdarul §i imputernicitul o§tirii lui Sigismund54, craiul le§esc, Stanislar Silko§55, se apropia ca sa intre in localitatea numita Bazodja". Stefan Tomsa. 433 Este vorba de evenimentele din 23 noiembrie 16 15 (lupta de la TAtitreni). 45 Gfirdji-Mehmed pasa; a fost si mare vizir (1622-1623). 47 Aladja-Hisar, Kru§evao. 45
48 Alexandru si Bogdan. Lupta de la Dacsani (3 august 1616). 49 Istefan;de fapt, Radii Mihnea (16 16-16 19) si nu Stefan Tomsa. 5° 1026 H. = 9 ianuarie-28 decembrie 1617. 51 Radu Mihnea. 58 Alexandru Ilias (16 16-16 18). 53 Bodila sau Budila, Movillu (Moghilau). 554
5 56
Jigmun, Sigismund al III-lea Wassa.
Stanislar SiThoF, Stanislaw Zelkiewski, batman polon. Bazodja; la Hammer: Boussa (Histoire de 1'Empire ottoman, ed. Hellert, vol. VIII, p. 219).
50
MUSTAFA NAIMA
Tocmai cind urmau s5. inceapa lupta $i rakelul, s-a facut schimb de Intre cele doua parti, care an discutat situatia cazacilor. Tatarii qi cazacii rebeli ffind pricina stricarii plcii, era nevoie de inlaturarea 5i de indeplrtarea acestora. Mai sus aratatul hatman, la rindul sau, potrivit pacii de mai inainte, a garantat ca rebelii de cazaci nu vor mai cobori, pe apa Nipru (Ozu), la Marea Neagra $i astfel raialele vor fi lini5tite. De asemenea, hatmanul 5i beii aflati in. tabard s-au rugat pentru pace, ca ,Si mai inainte, zicind c5. vilaietele Transilvaniea, Moldova 5i Tara Romaneasca nu vor fi atacate $i calcate, iar dad. Hotabi- oglu57 Sirnan58 $i altii, din dorinta lor de domnie, vor voi 51 vin. asupra acestor trei tlri, nu li se va da drum prin vilaietul <1e5esc>, De asemenea, hanului i se vor da .7
152
pe5che5urile care i se adeau pins acum. Ei au dat doua acte cu sigiliile lor, unul scris in limba turceasd, iar altul in limba le5easca, urmind ca solul cel mare s1 mearga la Poarta cu sigiliul personal . Iskender pa5a, la rindul sau, a scris un act de pace 5i 1-a dat in ziva
de 26 ramazan a anului mai sus aratat". El a garantat ca, de azi inainte, nici neamul tataresc nu va mai pricinui pagube si stricIciuni tarii le5e5ti 155
ca negustorii se vor duce $i se vor Intoarce... $ehzade-sultan Mehmed, , este cel care, In timpul expeditiei la Hotin, a fost facut martir datorita cruzimii sultanului Osman .
170
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V OPT 80
172
SOSIREAI $1 INTOARCEREA LUI BETHLEN
173
In anul trecut, cind Gabriel Bethlen cucerise si luase in stapinire tinuturile Transilvaniei, Iskender pa5a, pregatindu-se de lupta cu ghiaurii lesi, Sl invitase
pe mai sus aratatul Bethlen. La rindul sau, Bethlen pornise aproape
cu 13 000 de pedestra5i 5i 12 000 de dlareti si venise ling1 cetatea numita Soroca.61, dintre cedtile Moldovei. Dar, sosind solul craiului le5esc 5i incheindu-se pace, el s-a tutors 5i a plecat in vilaietul sau. EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 NOVA 1;74
175
INFRINGEREA TABEREI GHIAURILOR LE$I IN LUPTA CU ISKENDER PA$A
Cauza acestei lupte finpotriva ghiaurilor, Kiatib-Celebi" o descrie astfel in Fezleke: ,,Un ghiaur dintre ghiaurii frinci (Efrenc ), cu numele de Gaspar", facea negot prin cunipararea si eliberarea musulmanilor aflati robi in tarile frince. Ffind considerat ca un mare om de afaceri, el a fost trimis de citeva
on la austrieci cu invoirea lui Iskender pa5a. Ca rasplat1 pentru serviciul 57 Hotabi-oglu, cored: Homonnay-oglu, Gheorghe Homonnay.
50 $irnan, Radu $erban, fost down at Tara Romineati. 39 26 ramazan 1026 =-- 27 septembrie 1617.
" 1028 H. = 19 decembrie 1618-7 decembrie 1619. 81 Sordokna.
89 1029 H. = 8 decembrie 1619 -25 noiembrit 1620. " Kiatip (imp ) Celebi (sau Haci-Halife), istoriograf otoman (vezi qi Cronici
vol. II, p. 25 al unit.). " Gaspar Gratiani a devenit down al Moldovei (februarie 16 19septembrie 1620).
NAIMA TARIHI
51
lui de solie, i se d5.duse titlul de duce al insulei Naxos (Nakfa ). Apoi, dorind domnia (voyvodalik) Moldovei, el a luat-o cu multe cheltuieli de averi. Bei-
lerbeiul de Ozu, Iskender pasa, garantase ca mai sus aratatul (Gaspar) va sluji cu cinste. Stapinind timp de aproape doi ant dupa aceea domnia a fost data altcuiva. De aceea el a ridicat steagul rascoalei, fiind speriat de anumiti intriganti. El a cerut ajutor de la lesi si a adunat oaste numeroasa, asezindu-se
in localitatea numita Tutora (copra), care se afla In fata Tirgului Iasi,
capitala Moldovei. In trecut, pe cind Gazi Ghirai hanu mergea la expeditia
de la Raab (Yank), vestitul serdar al tarii lesesti, numit KfcilaB6, d5.duse mult timp lupte in localitatea mai sus axnintita, dupa care facuse pace, cu conditia sa dea hanului, in fiecare an, cite 10 000 de galbeni si piei de lei si zibeline. De aceea el a ales In mod voit localitatea aceea. Iskender pasa, cind a auzit, in ramazan67, despre rascoala lui Gaspar, avea peste 1 000 de oameni ai sai. Dupa ce i-a adunat si i-a ridicat si pe tatarii de la Akkerman, pe ostasii
a cinci sangeacuri, pe Devlet Ghirai, fratele si calgaiul hanului, a pornit cu numeroase osti asupra lui Gaspar. Mergind si dind lupte marl si lark con-
tenire timp de peste 30 de zile, in cele din urma oastea islamica a obtinut lbiruinta. Ghiaurii infrinti au pornit la fuga, dar s-au gindit sa mearg5. punind 176
In jurul for cite trei rinduri de harabale, iar pe linga cei aproape 20 000 de ghiauri pedestrasi au descalecat si cei aproape 30 000 de calareti, devenind §i ei pedestrasi. Din harabale au facut metereze. In timp ce mergeau, ei trageau In jurul for cu pustile. Tatarii nu s-au uitat la pustile for si, dind atacuri maxi,
i-au imprastiat pe ghiauri. Tatarii au capturat 120 de tunuri si mii de haraalte zaherele, precum si multe marfuri. In aceasta oaste bale incarcate lesii aveau peste o suta de nobili renumiti. Unii dintre ei au fost prinsi, iar altii ucisi. Serdarul for cel mare (baperdar ) , Zolkiewskie8, a fost omorit, iar al doilea serdar, Koniecpolski", cazind prizonier, a fost trimis In lanturi la trotiul Imparatesc".. ... Din povestirea mai sus aratatului sakalliibe" si a cucerit renumita palanca cu numele de Preskova", care se afla Intre Moldova si tara leseasca. A doua expeditie a lui asupra neamului sakalliThe a avut loc in anul 102972 si au fost luati prizonieri si omoriti 177
foarte multi ghiauri. Apoi, Inainte de expeditia de la Hotin, voievodul Moldovei se numea. Constantin". Mama acestui tinar schiop, numita Doamn5.74, femeie necurata, " Gazi Ghirai al II-lea (1588-1596 si 1i96- 1608). " Kvila (?), la Kiatib Celebi: Kapfalad. Stanislaw Koniecpolski (?), hatman polon. 69 Ramazan 1028 -= 12 august-10 septembrie 1619.
68 Zilekovski; Stanislaw Zolkiewski, hatman polon. es Konispolski; Stanislaw Koniecpolski. Se refer& la. evenimentele din anul 1620. 80 Sakallilbe, ilenumite data de musulmani popoarelot slave. n Prefkova, Rascov. Se refer la evenimentele din 1616. Vezi mai Sus< 89 1029 H. i= 8 decembrie 1619 -25 noiembrie 1620. Pa Constantin Movilg. (1607 - 1611). 84 Elisabeta, sotia lui Ieremia Movilk Cronicarul se refer& la evenimentele de dupli anul 1611.
52
MUSTAFA NAIMA
fluid vestita prin viclesugurile ei, a luat toate averile negustorilor care se aflau linga ea, precum 0 ale tuturor celor ce se gaseau in acele tinuturi 0 se ocupau cu negotul de miere. Afurisita Doamna, luindu-si pe fiul ei schiop si incarcindu-si averea In harabale, a fugit la slavi ssi s-a refugiat la craiul lepsc. Cerind de la acesta osti in ajutor, , la rindul sau, i-a dat aproape 80 000 de ostasi, pe care i-a trimis, impreuna cu unul dintre fiii lui Kansir", sa distruga Rumelia. Acesta, Inca din trecut, era unul dintre printii nenorociti ai crailor
slavi, iar afurisitul de atunci era stapinul tuturor, Vizirul Iskender pap, valiu de Silistra fiind informat, a facut cunoscuta aceasta la Sublima
Poarta. S-a emis atunci firman imparatesc ca el sa mearga asupra for impreuna cu voievozii din Moldova si Tara Romaneasca, precum si cu °stile tarilor lor.
De asemenea, s-a poruncit ca mai sus amintitului sa i se ataseze si beilerbeiul Rumeliei, cu oastea eialetului sau. Iskender pasa a pornit cu oastea pomenita mai sus si s-a dus la Oceacov (Ozu). De acolo a trecut la Akkerman. Aranjindu-si oastea, el a pornit impotriva dusmanului 0 1-a ajuns la al treilea menzil de la Akkerman, Cind a vazut ca ghiaurii josnici si-au aranjat trasurile in forma de tabara si s-au pregatit cu tunuri si cu pusti si cu arme de lupta desavirsite, Iskender papa ai-a ridicat oastea si s-a ciocnit cu ghiaurii. Para intrase foc in magazia de pulbere, Lupta fiind dirza si sus-numitul pass aratindu-si tot efortul, ghiaurii
au fost infrinti cu ajutorul lui Allah. Capul lipsit de noroc al fiului lui Kansir, care parea puternic si era 178
chipul rau al dusmanului, a cazut sub sabiile imprastietoare de singe". De asemenea, afurisita Doamna, cunoscuta sub numele de craiasa (Kral* ), a cazut in mina unei persoane cu numele de Omer aga, care era unul dintre spahii de Bosnia. De asemenea, a fost prins si fiul ei, Constantin cel $chiop, iar peste 50 000 de ghiauri au fost trecuti prin sabie. Osemintele for au stat multi ani in acel ps unele peste altele. Cind Doamna a fugit cu fiul ei, din turnul
Galata, pazitorul (dizdar ) a fost spinzurat.
Yn acest timp, emirul vestit dintre fiii lui Mansur, renumitul si puternicul Kantemir Mirza77 al nogailor, continuind lupta sfinta, ucidea si lua in robie nenumarati ghiauri. Pe atunci, afurisitul Gaspar, voiev.odul Moldovei, rasculindu-se impotriva dinastiei osmanliilor, ceruse ajutor de la craiul lesesc pentru distrugerea granitei musulmanilor. Craiul rauf5.cator, la rindul lui, a trimis pe vizirul sau, nebunul de Kansir77', care era stapinul tuturor tinu-
turilor sale. Gaspar, de asemenea, s-a atasat lui, impreuna cu adeptii sai din Moldova. Auzindu-se ca < ghiaurii) au pornit cu peste 60 000 de ostasi,
serdarlicul si eialetul Silistrei au fost acordate lui Iskender papa, cu titlul de vizir, si apoi a fost trimis . Au fost insarcinati cu aceasta expeditie si beilerbeiul de Rumelia, Iusuf papa, si Cerkez Husein papa si mutasarriful de Nicopole, Tiryaki Mehmed 75 Kan*: se pare cci. este vorba de Stefan Potocki, Samuel Korecki sau Stanislaw Zolkiewski, mare batman polon. " Autorul simplifica descrierea. evenimentelor. Din relatarea faptelor reiese cl este vorba de expeditia din anul 1616, cind doamna Elisabeta, sofia lui Ieremia MovilA, si fiii ei, Alexandru ai Bogdan, au cAzut In captivitatea turcilor, ca fi ginerele ei, Samuel Korecki. Yn cronicit se vorbe§te de Constantin cel $chiop" (Constantin Movila), care de fapt, fusese prins in 1612, impreunA cu Stefan Potocki, un alt ginere al lui Ieremia Movila. 77 Kantemir Mirza, conducAtorul tatarilor nogai. El a participat la luptele de la Hotin (1621) si, pentru vitejia sa, i s-a acordat eialetul Silistrei. A dus lupte impotriva hanilor Crimeii pentru suprematie.
"a Vezi nota 75. Aici este vorba de Zolkiewski.
NAIMA TARIHI
53
papa, poreclit Sarimsak", si mutasarriful sangeacului de Vidin, KodjaHizir papa, care era unul dintre Mihaloglii, hanul tataresc Djanbek Ghirai 78 han, precum si ceata de nogai. La aceasta expeditie hanul a fost insarcinat impreuna cu calgaiul si fratele sat' printul Develt Ghirai pi cu nepotul de fiic& al lui Manned Ghirai, numit Nebred Ghirai. De asemenea, a fost desemnat si vestitul Kantemir Mirza, impreuna cu fiii lui Mansur si cu Orak-Mirza §i cu Selman-$ah si cu Inaiet-$ah si cu Veli-Sah, precum §i cu toti ceilalti demnitari mari si vestiti ai tatarilor. Ei au vent si au intrat in oastea lui Iskender
papa si, pornind de acolo, au trecut apa Prutului si au ajuns pe marginea 179
fluviului Nistru (Tuna), dincolo de care se af1a Cara leseasc5.. La stinga for se vedea Tirgul Iasi. Sosind la Iskender papa stirea ca ghiaurii si-au instalat taberele for in localitatea aceea si ca sint pregatiti pentru lupta, el i-a anuntat pe tatari. Tatarii, la rindul lor, vestind unii pe altii: Veniti, veniti, au aparut ghiaurii !", s-au scurs din toate partile ca niste valuri de fluvii. and a sosit stirea ca au iesit afar& din tabara cam 3 000 de calareti si pedestrasi ghiauri, au trimis inainte ca avangarda (perhacz), pe Mihalzade Hizir papa cu vreo 500 de gazii usor inarmati. Iskender papa, la rindul sau, a inceput sa-si aranjeze
rindurile, batind din tobe si cintind din zurnale si timbale. La dreapta lui a stat Iusuf papa, beilerbeiul de Rumelia, iar mai incolo de el, aripa era format&
de cei din sangeacurile Rumeliei. Tot acolo, la capatul aripii, a stat cu oastea sa Si printul Devlet Ghirai. In partea stinga s-au asezat : Kor-Hiisein papa si Sarimsak-Mehmed papa, mutasarriful de Nicopole. Mai Incolo de el s-a asezat Es-Mehmed papa, iar mai jos de el s-au asezat ceilal %i emiri. La capat
a stat Kantemir-Mirza cu ceata de nogai ..4 In acest timp, (Kodja> Hizir papa, care se afla in avangarda (cerhan), se lupta cu ghiaurii. A sosit vestea ca., acestia obtinind victorie, Hizir papa a lamas impresurat de dusmani.
Atunci Sarimsak-Mehmed papa, faz& sa astepte sosirea poruncii de la vizir, a pornit asupra dusmanului, luindu-pi securea in mina pi pe cei aproape 500 de gazii care se aflau linga el, si, distrugind avangarda dusmanului, a ajuns ca un salvator linga Hizir papa pi 1-a scapat. Cind au ajuns in fata vizirului,
Iskender papa a inceput sa-i reproseze lui Sarimsal-Mehmed papa, zicindu-i: De ce to -ai dus farce porunca?". Atunci Sarimsak-Mehmed
papa, la rindul sau, i-a dat citeva raspunsur usturatoare", iar la urma.
180
1-a mfrigliat. Dupa trecerea noptii, dis-de-dimineata, s-au aranjat rindurile. Era zi de vineri. Ghiaurii, iesind din tabara cete dup5. cete, s-au imprastiat pe cimpie si, aranjindu-si alaiurile, au umplut lumea cu valeleu!". Afurisitii, aranjindu-si rindurile for incetul cu incetul, s-au asezat in forma. de semicerc, ca niste coarne de bou. Atunci, serdarul 1-a numit pe Kor-Husein papa cerhagi, iar Husein pap., la rindul sau, laudind numele lui Allah, a desfaprat steagul in culori de smarald si a pornit inainte. Dupa el a pornit Hizir pap., dupa el pi Sarimsak-Mehmed papa, dupa el si Es-Mehmed
papa si ceilalti emiri arzati in rinduri, Tunurile din amindou'a' taberele au inceput sa traga, iar razboinicii se amestecau intre ei. Atunci Iskender pap., aratindu-si inalta sa mindrie, a trimis stire printului Devlet Ghirai . In cele din urma, printul
Devlet Ghirai spune: Daca Xserdarul) ma va impiedica de la atac, atunci ma voi intoarce inapoi cu toti tatarii". Atunci serdarul a ramas linga steag, iar Devlet Ghirai a pornit cu ostasii tatari, distrugatori de dusmani. ae Djanbek Ghirai, hanul Crimeii (1610-1623 §i 1628-1635). A ocupat tronul fi In 1624.
54
MUSTAFA NAIMA
La rindul Au, a inaintat §i Kantemir Mirza impreuria cu nogaii. Yn parted cealalta, ghiaurii, de asemenea, si-au aranjat rindurile. Atunci,
Husein pap pi ceilalti emiri, din rindurile din fata, 1-au atacat pe du0nan 0 au aprins focul luptei. Atunci, un numar mare de dusmani au mers 0 au
181
Inconjurat, pe la spate, pe gaziu hartuitori. Husein pap. §i }Mir pap, pi Sarlm-
sak-Mehmed pap fiind incercuiti, vitejii aceia au ramas intre dusmani. De lupta lor' s-a mirat pi zeul lumii, Marte 78. Cei peste 12 000 de pu§ca.pi pedestra0, aflati In fath ()pui tatare0i §i condu0 de printul calgai, s-au ocupat cu aruncarea de ghiulele. Tunurile §i pu0ile ghiaurilor, de asemenea, Impro§cau fara Intrerupere. Cktenii tatari, depa0nd cete dupa cete pe puFa.0i . Pina la fluvial Nistru, au trecut prin sabie, far. Indoiala, 10 000 de ghiauri. Dupa aceea ghiaurii, intrind in taberele lor, s-au ocupat cu apararea §i cu intarirea lor. Afurisitilor prin0 In lupta li s-au taiat capetele In fata cortului serdarului. Kan0r §i Gawar s-au Inspaimintat In lupta aceea. Din cauza spaimei foarte marl, Gaspar s-a despartit de tabard §i a fugit in Moldova. Afurisitul sau chehaia au numele de Bucioc 80 a cazut
angajamente: Gaspar ne-a Inplat pe noi pi ne-a adus aici spunindu -ne ca tatarii, vechii nostri dusmani, sint singuri. Dar nici nu aveam vreo du0nanie
cu dinastia osmanliilor pi nu faceam cusururi in respectarea obligatiilor noastre.
Noi nu 0iam ca venise §i serdarul dinastiei osmane. Acum Gawar a fugit. Noi nu ne razboim cu oastea padiphului. De asemenea, atitea maceluri puteau fi evitate. Daca ne rveti trimite drept zalog pe Kantemir-Mirza §i pe Cerkez-Husein pap, noi, la rindul nostru, va vom trimite drept ostateci pe fiul sorei mai mici a craiului nostru 81 pi pe unii dintre renumitii nostri beizadele.
182
In felul acesta, noi s5. pornim §i, ajungind la trecatoarea de la apa, sa trecem apa Nistrului. Acolo sa schimbam din nou ostatecii §i apoi noi sa pornim sanato0 9i voi la fel. S. dam serdarului 82100 000 de florini ro0i 83, iar padiphului multi bani §i haraci, precum pi dari". Cind solul a venit la Intilnire, serdarul i-a spus: Atunci §i noi, la rindul nostru, sa ne sfatuim". Vorbind cu printul calgai pi cu ceilalti emiri pi demnitari, ei au fost pentru pace, din pricina multimii ghiaurilor §i din dorinta de a-i bucura pe viteji prin pace. In momentul acela a sosit Kantemir Mirza 0 a intrat In cort cu o caciula stufoasa pe cap, ce semana cu un elefant rasturnat. El era un viteaz pi parea un pui de balaur pi, fiind ca un munte, inspira teama §i respect. Potrivit obiceiului sau, zicind cu voce Inalta serdarului: Bun gasit", a trecut pe ling. toti emirii pi s-a apzat chiar ling. serdar. De Infatiprea acestuia solul a inceput sa tremure din tot trupul, far. sa vrea. El s-a ridicat In picioare pi apoi iar s-a apzat cu teama. Kantemir a aruncat solului o privire
patrunzatoare §i apoi, aplecIndu-se spre vizir, 1-a Intrebat: Ce-i cu acest ghiaur?". Papa i-a spusi Este sol, cer pace pi aman 0 se angajeath sa dea dari §i A plateasca haraciul. Pina la trecerea apei, v-au cerut, drept cheza0, 88 Marte, zeul rkzboiului In mitologia antics. 88 Bucioc, vornicul lui Gaspar Gratiani. 81 Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632). " Iskender pasa. Xwmus Novi.
RAMA TARIHI
55
pe tine qi pe Husein pasa". La aceste vorbe, ochii lui Kantemir s-au umplut de singe, devenind ca ni9te ce0i ro0i. Privindu-1 pe serdar cu foarte mare asprime, i-a zis: Tu, plecindu-te in fata averii ghiaurului, ai devenit ghiaur. Eu, de 30 de ani incoace, lovindu-i cu sabia, am ucis mamele si copiii acestora. De ce sa ma predau In mfinile lor ? Ca sä ma distruga pe mine, Infigind In mine
suliti §i facindu-mä chebab de viu? Ace§tia sint ghiauri, not nu avem pace cu el ! Noi ii lovim numaidecit cu sabia. Nu avem alta vorba cu ei !" Spunind acestea, el a gilt qi a ie§it afara, mormaind ca un guzgan. De asemenea, §i Husein pa§a a refuzat sä piece. Pe sol 1-au bagat In Inchisoare. Pe chehaia Bucioc, care cazuse prizonier mai Inainte, 1-au spinzurat de stop. Dupa aceea, trimitind ghiaurului vestea de razboi, i-au supus pe afurisitii la chinuri mari. Ei §i-au Incarcat In liniste trasurile §i s-au retras, aparindu-se, 'Ana la trecatoarea cunoscuta sub numele de suba0 84. Serdarul, la rindul sau, a pornit cu oaste in urmarirea for §i a Inaintat, luptindu-se cu ei. Ghiaurii din trasuri, fiind obositi, minau harabalele pe jumatate adormiti. In Intunericul noptii, vitejii tatari legau puternic de cozile tailor un capat al funiilor de la capestre, iar celalalt capat 41 innodau §i-1 faceau ham. Apoi, apropiindu-se, 11 puneau pe 183
gitul ghiaurului de pe trasura, care 10 continua somnul. Dupa aceea loveau cu biciul caii care aveau funia legatii. . and ei se Indreptau In goana tailor spre oastea islamica, nenorocitii de pe trasuri erau trintiti cu forta la pamint de funiile care le erau trecute pe dupa git. In ,felul acesta, afurisitii cadeau cu fata la pamint si erau adu0 this, tra0 de funii. and au ajuns linga apa, Gaspar nu a putut trece mai departe. Gindindu-se 'acolo be va curge singele pe git, inimile for s-au umplut de spaima. De la prima intilnire incoace, -nu au lipsit intre ei, timp de 22 de zile, nici cearta, nici gilceava
pentru aparare
si
pentru Indepartarea loviturilor. Indeosebi atacurile tata-
rilor i-au facut A. se sature de viata. Intr-o zi, din intimplare, un numar oarecare
184
de ghiauri, intrind Intr-un stufar4 de pe marginea Nistrului, se pregateau sä treaca si sä se salveze. Atunci, Kantemir-Mirza, care se afla acolo cu oastea tatareasca, a dat foc stufar4ului si i-a ars pe ghiaurii care intrasera prin stuf. Ei i-au distrus, de asemenea, si pe cei care gaseau drum de ie0re. Dupa primele evenimente, au pierit astfel Inca vreo 20 000 de ghiauri. Afurisitii au ramas putini. Kansir, de asemenea §i-a pierdut curajul. Cind au vazut ca nu e cu putinta sa treaca apa, s-au gindit sa treaca munai calaretii, iar pedestrasii sa fie sacrificati. Pedestrasii, aflind aceasta, au intrat in lupta cu calaretii §i, astfel, s-au. mace15.rit cumplit intre ei. Aceasta stare fiind adusa la cuno0inta serdarului qi tatarilor, ei au atacat din toate pantile pe du§mani, socotind aceasta ca un bun prilej. S-au napastuit mai ales Kantemir-Mirza si calgai si tatarii sai. In acel camp de batalie au fost taiate capetele lui Kansir §i ale tuturor celorlalti renumiti. Toti cei care au scapat de sabii au devenit prizonieri. Dupa cum spun povestitorii, prieteni ai profetului 85, in timpul acelei expeditii victorioase, dintre ghiauri, care erau in total peste 60 000, au scapat doar 400, reu0nd sa treaca apa, iar ceilalti au fost trecuti cu totii prin sabiile, nimicitoare. Multe provizii, parale, mincaruri, obiecte interesante, arme si cuirase qi nemunarate pungi pline cu florini ro0i au fost norocul musulmanilor qi ei s-au imbogatit. Moldovenii 86, de asemenea, uci" Suba,st fnaeamnI ling& api", la capItul apei". Este vorba de malul Nistrulni. " Se referi la oamenii de Incredere. " E vorba de boierii moldoveni.
56
MUSTAFA NADIA
gindu-1 pe afurisitul Gaspar, au pus capat r5scoalei lui. Serdarul s-a intors la Silistra. Ca lgai si Kantemir s-au intors la vetrele for cu foarte mare belsug si cu faima desavirsiti ..1 185 186
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA HOTINULUI $1 VIZIRATUL LUI HUSEIN PA5A 86,
DUPA MOARTEA LUI ALI PA5A "
Marele vizir Ali pasa 1-a atras pe padisah la lupta impotriva ghiaurilor si 1 -a atitat pentru expeditia contra lesilor, aratindu-i ca multi cazaci trimit mereu pe cei din neamul for cu vase in Marea Teagfa. §i devasteaza si distrug
tinuturile de pe term.
pap), moare, iar local lui este acordat lui Husein pap).
PORNIREA SULTANULUI OSMAN ao HAN IN EXPEDITIE LA HOTIN
187
91.
Pornind pe neasteptate de la menzilul Davud-Pala 92, inceperea unei expeditii asa de man era considerate ca nepotrivita. Dar soarta trebuia sa-si indeplineasca porunca. Multi cunoscatori
ca este greu ca la aceasta expeditie sä se obtina vreun rezultat".
din partea lui Kantemir au anuntat c6. ghiaurii au tabere in trei locuri>.
GENEROZITATEA PADIAHULUI ISLAMULUI LA ISACCEA
189
La 22 Saban 94 ajungindu-se la Isaccea, locul unde se afla podul, s-a descins pe malul Dunarii. Au stat acolo pins la terminarea construirii podului. 190
.
La 28 Saban 95 sosind beilerbeiul de Anatolia, si-a prezentat alaiul sau. Sultanul s-a dus de citeva on fn partea cealalta a Dunarii si s-a intors cu o
corabie din Belgrad. Dupe aceea unul dintre corturile imparatesti ffind instalat in fats podului, statea acolo ziva, jar noaptea trecea in mijlocul ostirii /NFRINGEREA CAZACILOR PE APA OZU "
Yn acest timp, sosind un om din partea lui Husein pasa, beilerbeiul de Oceacov, a facut cunoscut ca, 18 corabii de-ale ghiaurilor cazaci iesind sa devasteze imprejurimile Oceacovului, oastea de acolo s-a urcat in corabii 81 1030 If. = 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621. '88 Husein pa,sa (Dilaverzade, Ohrili), mare vizif (martie--august 1621). 89 Gitzelce-celebi All paaa, mare vizir (ianuarie 1620-9 martiei 1621). 80 Osman al II-lea (26 februarie 1618 -20 mai 1622)? 91 7 cemazi II 1030 = 29 aprilie 1621. 92 Davud-Pala, loc de popas ling& Constantinopol. 93 20 faban 1030 = 10 iulie 1621. 94 22 Faban 1030 = 12 iulie 1621. 96 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. " Ozu. In afara de cetatea. Oceacov (Ozu ), insemna gi Nipru, Uneori se referea la Bug.
NAIMA TARIHI
57
si i-a ajuns din urma pe cazaci. Dindu-se o mare bat5lie, cu ajutorul lui Allah musulmanii au iesit biruitori. Una dintre corabille s-a scufundat, iar celelalte au fost luate . Fiind trimisi zece ghiauri vii, ei au fost
ucisi in fata imparatului prin felurite torturi.
In prima zi de ramazan 97 a fost adus un prins si a spus ca ful craiului 98, trecind incoace, la 28 saban, 98a apa Nistrului cu 40 000 de ostasi, s-a asezat la granita Moldovei, iar craiul insusi si-a organizat o tabard cu ostasii ski la resedinta sa. A treia zi podul ffind terminat, s-a dat firman sä tread. oastea.
. De asemenea, si ceilalti bei trecind cete dupa. cete
191
Mare le imparat se ocupa de cele necesare razboiului sfint si de pregatirea 192
uneltelor de lupta. El insusi se obisnuise s5. foloseasca arma in asa masura, incit nu se vazuse un tragator mai bun. El a tras din menzilul mai sus aratat 100
o sageata care a trecut Dunarea si a cazut la patru pasi dincolo de ea. In locul acela construindu-se un piedestal (sofa), s-a pus ca semn o coloana de marmura in picioare. La 8 ramazan 191 s-a dat firman pentru construirea unei noi cetati la Isaccea. Demnitarii imparatiei adunindu-i indata pe mesteri in cimpia aceea, acestia au inceput sa construiasca intr-un loc potrivit o cetate
puternica. S-au dat porunci in imprejurimi pentru a se stringe var, piatra si cherestea. Marele padisah a dat sfaturi cu privire la lungimea si latimea cetatii mai sus aratate. TRECEREA FESTE POD A OFTIRII NOROCOASE
Linea pod au stat 18 zile. Dupa terminarea pregatirilor de expeditie, au pornit de la Isaccea in ziva de 10 ramazan 102 si, trecind podul cel mic, aflat pe malul celalalt al fluviului Dunarea, au descins in apropiere de Yeni Koy 103. La 12 ramazan 104 a venit iitzbasi ( yikbaft) cu mai molt de 300 de ghiauri, pe care fi capturase mai inainte beilerbeiul de Caffa, distrugindu-i pe
cazaci. Peste o suta dintre ei au fost omoriti prin taierea capului. Cei ra-
masi, de asemenea, find predati pe la corturile ienicerilor, au fost inecati peste ctteva zile. .
1 ramazan 1030 = 20 iulie 1621. Pe atunci in Polonia domnea Sigismund al III-lea Wassa. 986 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. 99 5 ramazan 1030 = 24 iulie 1621. In
98
100 Isaccea.
8 ramazan 1030 = 27 iulie 1621. 10 ramazan 1030 = 29 iulie 1621. los Yeni-My (Satul Nou), la stinga Dunarii. um 12 ramazan 1030 = 31 iulie 1621. 108 13 ramazan 1030 = 1 august 1621. 109 Djanbek Ghirai. 101
108
58 193
MUSTAFA NAIMA.
SOSIREA LUI DILAVER PASA109 SI, A OSTIRII TARII ROM/WEST'
La 20 ramazan 108, clnd s-a descins la menzilul numit Tatarani 109, a sosit Di laver papa, beilerbei de Diyarbekir, cu un mare alai. Majoritatea ostirii sale era imbracata in zale. Dupa el a venit pi a prezentat alaiul sau pi beiul Prii Romanepti 110 cu vreo 6 000 de ghiauri inarmati. La 24 ramazan111
au fost adupi cltiva prinpi. and au fost cercetati, ei au spus urmatoarele: Ghiaurii fac panturi pi metereze in fata, cetatii numite Hotin. Ei au pus acolo 50-60 mii d.e pupcapi. De asemenea, pi fiul craiului este pe cale de a sosi. Alegindu-se un numar oarecare de cazaci, ei au fost trimisi asupra
Oceacovului (Ozu)". Atunci a fost trimis indata in partea aceea Hadjiki papa cu un numar oarecare de ostapi. YNFRINGEREA OSTILOR DE A JUTOR AUSTRIECE XN LUPTA CU BETHLENI110
In timpul acesta, sosind scrisori de la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieima, acesta explica urmatoarele: Cind am aflat ca cezarul a trimis pe
ascuns craiului lepesc, pentru ajutor, un numar oarecare de ghiauri, i-am ajuns din urma pi i-am trecut pe toti prin sabie. Acum v-am trimis steagurile pi tigvele luate". Oamenii sai, aducind steagurile pi tigvele mai sus pomenite,
s-au bucurat de favoarea Imparateasca. Pecevi spune: In anul acesta, mai sus aratatul Bethlen, ridicindu-se cu oaste mare i luind linga el pi pe musulmanii de la margine, s-a dus asupri.e cetatii Pojon 118 pi a asediat-o. Instalind tunuri, a batut-o. Oastea care se afla linga el, facind incursiune In imprejurimi, a incendiat pi a distrus totul. Venind asupra lui tabara austriaca, au dat lupte mari. Bethlen a devenit victorios. Beiul Transilvaniei a trimis pe serascherul sau, Hamop Yorghi 114, la granita Kanizsei. Bakian-oglull8 pi oastea ungureasca din acele parti, treclnd cu totii de partea lui, au pradat multe localitati dintre satele croate pi austriece. $i venind in fata Vienei ( Pec ), i-au atacat imprejurimile, iar apoi
s-au tutors, luind prazi uimitoare pi devastlnd prin partea de sus a yienei". CEREREA HAIsTULUI ne PENTRU INCURSIUNE
Mai inainte, se considerase potrivita ideea ca tatarii sa intreprinda incursiune in tinuturile ghiaurilor. and au ajuns in apropierea, menzilului 194
numit Deghirmen 117, au posit zilele de sarbatoare. A doua zii venind Mirza bei, vizirul hanului, a cerut invoire pentru incursiune. Dorinta hanului flind deopotriva cu dorinta padipahului, i s-a trimis, impreuna cu hilat, pi o scri-
soare de invoke. Au venit pi pi-au prezentat alaiurile: )eilerbeii de Ahisha pi de Silistraf precum pi toieVodul Moldovei 118. Dilaver pasa, mai tlrziu a devenit mare vizir (17 septembrie1621 19 mai 1622y 108 20 ramazan 1030 = 8 august 1621. 109 Tataran, localitate In Moldova, linga Vaslni. 110 Radu Mihnea (1620-1623). 111 24 ramazan 1030 = 12 august 1621. 112 Gabriel Bethlen. 11" Erdel hakimi. 112 Foams, Pozsony (Bratislava). 114 HamoF Yorghi, Haller Gy6187. 107
115 112 117
118
Bakian-oglu, Fiul lui Batthyani".
Djanbek Ghirai. Deghirmen (Deli; men ), are sensul de moara": Morgreni? Alexandru Bias (10 septembrie 1620octombrie 1621).
NAIMA TARIHI
59
GONTROLUL IENICERILOR
In a sasea zi din §evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogclane0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate. Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata padi§ahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au suparat. SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI
Domnul Moldovei 121 neglijase curatirea drumurilor si trecatorilor §i repararea podului §i pregatirea zaherelelor. De asemenea, el intirziase 0 la intimpinare. Raspindindu-se vested ca a trimis ajutor in partea leahului, el a fost inchis, iar locul sau a fost dat lui ,Stefan 122. LUPTA TATARILOR CU TABARA CAZACEASCA
La 8 §evval 122, cind se aflau la menzilul numit Conce0i 124, sosind un
om de la hanul tata'resc, a adus vestea urmatoare: Cazacii trecind apa
Nistrului §i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea, in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate. Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut §i cavaleria lor. In ziva aceea, dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea §i citeva tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai pa§a 125 cu oastea siriaca §i Hasan pa§a din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna sä ajunga ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta
de ghiauri cazaci se intorceau, devastind §i capturind din Moldova niqte zaherele. Hadjilsi pa§a s-a dus asupra lor §i a luat 60 de robi. Pe ceilalti i-a prefacut in tigve §i apoi i-a trimis in fata pad4ahul-0. 195
INFRINGEREA GHIAURILOR IN LUPTA DIN MOLDOVA g A CELOR DIN PESTERA
Inainte de aceasta, voievodUl 127 anuntase ca vreo 5 000 de ghiauri plecasera sä devasteze Moldova. Fusesera trimisi indata, la miezul noptii, citiva sangeacbei §i Cerchez-Husein pa§a. §i voievodul Tacit Romane0i122,
cu o§ti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i §i tigvele luate au fost prezentate . In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o pe§tera ingusta, s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor §i au inceput g se lupte cu
cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat acolo corturi §i a poruncit ca pe§tera sä fie umplutI cu fum. Cei care ieran erau uci0. 119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621. no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava. ltl Alexandra
Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera. 123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621. 129 Koncan, in jud. Botosani. 1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).
I" Ilbasan (Elbasan ), cetate In Albania.
in Stefan Tomsa, domn al Moldovei (sau predecesorul sau: Alexandra Ilias). 199 Radu Mihnea (28 iulie 1620august 1623). 199 11 ,cevval 1030 = 29 august 1621.
00
MUSTAFA NAIMA
La menzilul mai sus aratat, vreo 200 de cazaci, de pe malul celalalt al rfului Prut, se Intarisera fntr-o padure de stejari. Din partea aceasta a fost trimis asupra lor, cu tunuri, Hadjiki pap., care s-a luptat cu ei pfna seara. Dar ghiaurii Intarindu-se In padure, tunurile si piqtile nu ajutau la nimic. Seimenii 1" au fost trecuti pe malul ce Malt. Ei s-au dus qi i-au atacat. Padi-
phul, instalind umbrare Intr -un loc insemnat al rfului pomenit mai sus,
acorda binefaceri acelora care fi aduceau prin§i (dil) §i tigve. Husein pap., trecInd s-au
mutat de acolo. In a 12-a zi an sosit din partea hanului 200 de ghiauri §i 200 de tigve. De asemenea, §i din partea lui Husein pap. s-au adus 30 de prin0 cazaci §i multe tigve. SOSIREA, OSTIRII LA HOTIN
196
La 15 §evval131 s-a descins intr-un menzil paduros din apropierea_ Hotinului. Ling cetate se afla un pod, iar In fata ei o palanca. Chiar ling& cetate era tabara le§easca, iar In partea de jos , pe fluviul Nistru, se a§ezase tabara cazaceasca. Cazacii nu intrasera in tabara §i se aflau Inca In padurea mai sus aratata. Ei an fost atacati repede de &Ire i3lastea siriaca, aceasta respingindu-i In tabara. Padiphul, pornind In zorii zilei din menzilul mai sus mentionat, qi-a instalat cortul sau Intr-un loc de unde se vedea tabara §i a urmarit lupta mai de aproape. In ziva aceea s-a dat o mare batalie intre
avangarzi.
§i au fost laudati. Ghiaurii In§irasera pe harabale sangeacuri §i steaguri pentru ca cei care be vad sä be is drept osta§i. SOSIREA HANULUI 132
sa tutors la oastea sa>.
A SEDIEREA TABEREI
In ziva de 16 a lui ,serval 183 s-a descins intr=un luc aproape de tabara ghiaurilor. RespingIndu-i cu lupta pe ghiauri din locul de batiliei au deschis terenul. Pe marginea fluviului Nistru s-a a§ezat beilerbeiul de Diyarbekir. Mai sus de el s-au a§ezat: de Anatolia, apoi cel de Karaman *i de Sivas 5i apoi ienicerii. La capatul for
de centru. Mai sus de ei s-au ezat sptile din Damasc (.Sam) §i din Alep §i cele de muteferrika §i gramaticii (kiittab ). Ceva mai departe de ei s-au a§ezat, rind cu rind, beiul Tarii Romaneqti 134 esi apoi, la marginea padurii, hanul tataresc. Astf el, au pornit la lupta prin locurile paduroase. La sosirea 130 Segban sau sekban (popular: seymen). 181 15 Fevval 1030 = 2 septembrie 1621. las Djanbek Ghirai. 138 16 Fevval 1030 = 3 septembrie 1621. 184 Radu Mihnea.
NAIMA TARIHI
197
61
noptii, cele doua tabere s-au despartit una de alta. In ziva aceasta ghiaurii nu au iesit afara. Tragind dinauntru cu tunuri §i cu pusti, ei au facut martini multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia a cazut martin) fiind lovit cu un glonte prin gura. METEREZELE $1 LUPTA
La 17 sevva1135, reluindu-se lupta, au fost asezate repede tunurile, iar ienicerii au intrat in metereze. Ghiaurii, la rindul tor, iesind cu Invalma§eala intre ei, au dat un timp mina unii cu altii Me. Sultanul, a§ezindu-si cortul imparatesc intr-un loc fink, privea mersul bataliei. Vitejii au adus opt tigve si patru prinsi. Bucurindu-se, s-a tutors spre cort ; §i oastea, de
asemenea, . In timp ce tunurile ramase erau aduse la locurile tor, s-a lasat noaptea. Pe cind ienicerii mergeau de la metereze spre corturi, ghiaurii au ie§it din tabara si s-au napustit asupra tor. Ei au dus multi cai. Nesosind ostasi din, ordie, s-au tutors si au dus cosurile fsepet), cu care au alcatuit inca o tabara. Dar ostasii din Milk halki, care sosisera mai inainte, s-au prefacut ca fug, In timp ce dadeau lupta. Ei i-au indepartat astfel pe ghiauri de tabara. Apoi, intorcindu-se, au macelarit 800 de cazaci, au taiat multe capete si an prins multe limbi" si au luat trei steaguri de alai. Ceilalti au fugit in tabara. In ziva mai sus aratata, In timp ce aduceau citeva tunuri balimezza, ghiaurii josnici i-au atacat din tabara. Sosind insa marele vizir Husein pasa si oastea din Damasc (am), i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei. In timpul acesta, unul dintre pagii (icoglan ) lui Dilaver pasa 137 a fugit la ghiauri, devenind renegat. La 19 sevvall" s-au recrutat ostasi de sacrificiu (serdengecti ). De asemenea, s-a dat firman sa se construiasca un pod pe apa Nistrului. Voievodul Tarii Romanesti si-a luat asupra sa
aceasta sarcina. S-a mai anuntat ca a doua zi va fi lures !". ATACUL 0$TIRII ISLAMICE ASUPRA TABEREI
198
In ziva de 21 a lui sevval 1", In zorii zilei, fiecare fiind pregatit, s-a dat firman ca silandarii si steagul alb A. insoteasca pe ieniceri, iar beilerbeii sa mearga in fata. Vreo mie de serdenghecitii si restul ostirii au atacat tabara (ghiaura)). Spre amiaza, s-a incins focul luptei si al macelului. S-a tras cu tunurile dints -o tabad. si alta pins la apusul soarelui. Tabara ghiaura fiind
invaluita de foc, de la un capat la altul, nu era cu putinta sa se inainteze deloc. In cele din urma, spre sears, aziii musulmani, depunind eforturi, au
inaintat din aripa o§tii din Rumelia. In fata for se aflau ghiaurii care venisera in ajutor de la austrieci. Ocupind citeva corturi ale taberei , au nimicit citeva sute de ghiauri. Au luat si au adus douasprezece saklozuri 189a, 30 de steaguri si doua drapele mari si multi ghiauri vii dintre austrieci si lesi. Dar luptatorii, asemanatori cu leii, ocupindu-se de prada, ghiaurii au inaintat
§i i-au respins. De asemenea, si ienicerii au dat un iures prin poarta de jos a taberei si erau pe punctul de a infige steagul. Dar, din cauza piedicilor, a 185
188 187
las 188
17 ,sevval 1030 = 4 septembrie 1621.
Adica s-au azboit.
Di laver papa, mai tirziu mare vizir. 19 fevval 1030 = 6 septembrie 1621. 21 Fevval 1030 = 8 septembrie 1621
Ina Un gen de tun de calibru mare.
MUSTAFA NAIMA
62
trecuyimpul, a sosit seara §i s-au intors Bra a putea infige steagul. Cind prizomerii an fost Intrebati asupra situatieiluptei date, ei au r5.spuns: Data ati fi continuat lupta Inca putin §i dad nu v-ati fi luat dupa prada §i dupa avutie, nu Incape nici o indoiala ca noi, cu totii, am fi lasat tabara si am fi fugit". In aceasta lupta au fost trecuti prin sabii vreo mie de ghiauri. A doua zi tunurile au batut tabara fara ragaz; de nevoie, an facut alaturi Inca o tabara §i s-au Intarit In ea. ACORDAREA EIALETULUI OCEACOV LUI KANTEMIR -MIRZA
199
prazi N robi>.
Al doilea atac. La 22 sevval 1" s-a strigat din nou lures. Toata oastea, indreptat atentia asupra taberei. Dupapedestrasii §i calaretii, mergind amiaza s-a dat un atac BSI s-a Inaintat. Dar ochii ostasilor infricosindu-se de
focul ghiaurilor, cu oft inaintau, cu atlt erau,intorsi inapoi de tunuri si de fiusti. De aceea nu s-a obtinut nici un rezultat. At treilea atac. La 24 sevval "1, cind s-a dat firman sa se faca lures
asupra taberei, au inaintat valuri dupa valuri pe la aripa de sus. Intli a mers valiul de Diarbekir1 cur oastea eialetului sau, pe malul Nistrului, apoi s-au dus cei din Anatolia, din Karaman si din Sivas si apoi ienicerii. Ei erau insotiti
de oastea de boliik-halki"; mai sus de ei se aflau cei din Damasc (am) §i oastea de miiteferrika. Dincolo de ea se afla,beiul Tarii Romanesti142. Mai incolo, oastea hanului tataresc sg insirase In apropierea padurii. Ghiaurii,
§i Alep
aflind ca atacul va fi din partea. de sus, pusesera in partea aceea oastea for mai 'hula. Razboinicii, sosind pe cimpul de batalie, s-au luptat spre amiaza. Atunci, In partea de jos, la aripa unde se afla Dilaver pasa, oastea a inaintat o buna bucata de loc §i s-a facut un mare macel. Dupa-amiaza inaintind steagul cel mare al spahiilor §i silandarilor, acestia au dat multe MOIL De asemenea,
§i Dogandji-Ali pasa a tras din tunuri nenumarate de pe malul celalalt al apei. Totusi, nu s-a obtinut nimic cufolos. Lasindu-se noaptea, s-au intors
si au venit la corturi.
PRADAREA ZAHERELELOR GHIAURILOR DE CATRE TATARI
Un mirzac, fiind trimis din partea hanului asupra Cameni$ei, s-a dus si a atacat aproape o sula de harabale de zaherele. El a adus la caste robi fara numar. Imprejurimile ghiaurilor fiind Impresurate §i drumurile for fiind Wale, acestia erau chinuiti de foame. Prinpii spuneau ca fugisera din cauza 200
foametei. La 25 sevval, aga de ieniceri fiind mazilit, In locul sau a fost numit
All aga, ginerele lui Istikamet efendi. AL PATRULEA IURE$ $1 MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKA$-MEHMED PA$A
pi
La 27 sevval 148 a venit beilerbeiul de Buda, Karakas-Mehmed pap., pi beiul de Zwornik
s-a asezat in fata taberei. Impreuna cu el se afla 22 fevval 1030 = 9 septembrie 1621. 1" 24 penal 1030 = 11 septembrie 162 L. 140
142 Radu Mihnea. I" 27 ievval 1030 = 14 septembrie 1621.
NAIMA TARIHI
63
(Ipornik). .Pi doua. zi, dindu-se firman, 51 se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, s-au aranjat rindurile. In timp ce se incinsese focul, macelului, s-a dat firman lui Karaka§Mehmed pa§a sa inainteze din aripa o§tii de Rumelia. Acesta, inaintind din aripa de sus, a intrat in tabard qi, luptind, a patruns foarte mult. Oamenii sai au infipt steagul §i erau pe punctul de a cuceri . Atunci el a cazut martir, fund lovit cu arma in piept, in doua locuri. Cei din suita sa i-au luat corpul si I-au scos ,cu mare greutate. Restul o§tirii intorcindu-se, ghiaurii au strigat: Hei, hei !". Sultana de asemenea, s-a intors la cortul sau cu mare necaz qi intristare. Dupa aceasta, in ultima zi a lunii, i-au atacat pe
ghiauri §i au pr5.'dat zaherelele lor, iar un numar de o mie de ghiauri, ie§ind din tabard, au fost macelariti cu totii de catre Cerkez Husein pap. §i de Kan-
temir Mirza, care pe aflau pe malul din fats. In timp ce aproape o mie de ghiauri veneau in ajutorul taberei cu o suta de care, ei au fost atacati de
Kantemir cu gazii tatari §i o parte din ei an fost nimiciti. Ghiaurii rama0 au intrat intr-o palanca din apropierea acelui loc, iar a cerut ajutor pentru cucerirea ei. De aceea au fost trimisi Husein pa§a, oastea
din Siria si Hadjiki pasa, cu §apte tunuri.
MAZILIREA LUI HUSEIN PASA $I VIZIRATUL LUI DILAVER PA$A 20 1
.
Husein pa§a a fost numit serdar peste oastea de dincolo de Nistru. ATACUL DAT DE GHIAURI tN TIMPUL NOPTII 202
203
cuceri cetatea Hotin>. Al Faselea iures. . CEREREA DE PACE A GHIAURILOR
Cea mai mare parte a tinuturilor ghiaurilor din tabard a fost calcata pradata §i ruinata. Ei sufereau mult din cauza foametei §i a scumpetei. De aceea, neavind incotro, s-au sfatuit ca sa ceara pace. La 13 ale lunii mai sus aratate 147, un alai de aproape 100 de ghiauri au venit cu steagul for la voie144 Circa orele 23. 166 Radu Mihnea.
1" 8 zilka'de 1030 = 24 septembrie 1621. 147 13 zilka'de 1030 =-- 29 septembrie 1621.
64
MUSTAFA NAIMA
vodul Tarii Romane*ti §i s-a raspindit vestea ca se incheie pace. La 14148, au fost trecute peste apa Nistrului 31 de tunuri §i aIi fost trimise lui Kantemir
Mirza, care era ocupat cu asediul palancii din apropierea locului unde se impotmolisera mai inainte harabalele cu zaherele. Husein pa4a, la rindul, sau,
s-a dus *i a incendiat *i a devastat orawl, dupes care s-a tutors la oaste. In ziva de 20 zilka'de 149 au venit citiva soli dintre ghiaurii renumiti, spunind urmatoarele: Ne supunem §i acceptam firmanul fericitului padi*ah. Sa ne ierte vines *i gre*eala pe care le-am facut. Sä scuze gre*eala §i rascoala noastra". .
INCHEIEREA PACH $1 INTOARCEREA
204
Radul, voievodul Moldovei 151, era unul dintre beizadelele vestite ale demnitarilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, au venit *i s-au dus oameni din ambele parti. Cetatea Hotinului fiind o fortareata intarita era cuprinsa in hotarele Moldovei Inca din trecut. Cind se rasculase Gaspar 152, o daduse craiului le*esc §i le*ii pusesera In ea citeva sute de oameni. Cetatea mai sus amintita a fost inapoiata Moldovei. De asemenea, rebelii de cazaci urmau sä nu mai devasteze tinuturile binepazite152a. Cu aceste conditii, s-a incheiat tratatul de pace. Pines la trimiterea da'rilor lor, au venit ca ostatici citiva ghiauri dintre oamenii lor de vaza. Sosind iarna, au pornit din acel loc in ziva de 23 zilka'de 155 ,si s-au intors la Poarta 206
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI $1 UNU 154 INTRAREA PADI$AHULU1 IN CAPITALA $1 IMPODOBIREA ORA$ULUI
Find padi*ahul s-a intors de la Hotin *i cind, la 12 rebiul-evve1155 al anulm mai sus aratat, a intrat cu alai la Istanbul, s-a dat finnan ca in timpul at esta ora*ul sa fie impodobit trei zile. 207 211
.
derea sultanului Osman etc.>.
223
Dupes urcarea pe tron a sultanului Osman, 4 se acordase eialetul Rumeliei, iar apoi eialetul Silistrei 145 149
14 zilka'de 1030 = 30 septembrie 1621.
20 zilka'de 1030 = 6 octombrie 1621.
Suleiman Magnificul (1520-1566). Radu Mihnea ; era de fapt domn al Tarii Romanesti (1620-1623). In Moldova domnise intre 1616 - 1619.( 152 Gaspar Gratiankf fost domn in Moldova. 7596 Memalik-i m2hruse (Imperiul otoman). 152 23 zilka'de 1030 = 9 octombrie 1621. 759 751
154
285 158 157
158
1031 H = 16 noiembrie 1621-4 noiembrie 1622. 12 rebi 1 1030 = 25 ianuarie 1622. Mustafa I, sultan otoman (1622-1623). Osman al II-lea, sultan otoman (16 18-1622). Davud pasa, mare vizir (20 mai-13 iunie 1622).
NAIMA TARIHI
65
234
In timpul rascoalelor, Derviq aga aratase drumul pentru gasirea sultanului Mustafa. Lui i se acordase functia de aga de ieniceri. Apoi i se acordase eialetul Timiparei. Apoi, cazind de pe cal, fi ramasese gftul pe calul sau
235
VICTORIA LUI GABRIEL BETHLEN LA GRANITA AUSTRIACA
Mare le vizir Merre-Husein pap. 159, acordind lui Sarbo-Ibrahim pasa 16°
eialetul Bosniei, fl trimisese in ajutorul lui Gabriel Beth len. 236
Cfnd Sofu - Mehmed pasa 161 era la Buda, iar solul se afla linga el, oasiea
trecuse peste pod. Solul Intrebind , i s-a
r5.spuns ca oastea trece ca sa faca cercetari. Cind au ajuns acolo, osta0i au primit porunca s5.-1 ajute pe Gabriel Beth len. Ei au devastat Zara ghiaurilor §i i-au pricinuit mari pagube. Tabara austriaca venise linga localitatea numita Sakolom 162 $i se arzase In apropiere. Bethlen, mergind asupra ei, a batut-o cu tunurile, Austriecii dezorganizindu-se,
unii au intrat In cetate, iar altii s-au fmpra§tiat in Imprejurimi. Bethlen s-a intors in vilaietul sau cu prazi nenumarate §i cu multi prizonieri 293
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI
§i
cu bogatii
$1 Doi 168
in urma luptelor dintre rusi si poloni>. 244
VICTORIA LUI KANTEMIR-MIRZA ASUPRA GHIAURILOR LE$1
Mai inainte de aceasta, ghiaurii lesi irimisesera vreo 20 000 de osta§i pentru devastarea Tarii Romanqti qi a Moldovei. Cfnd voievozii for 164 auzisera de aceasta, cerusera ajutor de la Kantemir - Mirza, pap. de Silistra. Sosind cu oastea tatara, el f5.cuse o incursiune in vilaietul lersc, dupa ce fi infrinsese pe ghiauri.
Luind prizonieri fara numar, Mirza s-a intors teafar §i satul. Leahul, de asemenea, a trimis sol la Poarta, cerind indepartarea lui Kantemir de la Silistra 165. Marele vizir nu 1-a ascultat , deoarece, aducind unele lucruri ca perches, nu a adus haraciul pe care fl promisesera la fncheierea pacii.
- 279
. <111scoala ostirii de ieniceri si de spahii, care a cerut pe ucigasii sultanului Osman. Rascoala lui Abaza-Mehmed pasa>_
280
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE TREIZECI $1 TREI165
296
... La inapoierea din expeditia de la Hotin, fusese beilerbei de Rumelia 259 Merre-Husein pasa, mare vizir (13 iunie-3 iulie 1622 si 5 februarie-3 august 1623). 160 Sarhos-Ibrahim pasa; era nepotul lui Lala-Mehmed pasa. 161 Sofu-Mehmed pasa. A devenit mare vizir (august 1648-21 mai 1649) pe vremea sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). 162 Sakolom (?). in alte cronici: Sakundja. Probabil, Szeghalom. 165 1032 H. = 5 noiembrie 1622-24 octombrie 1623. 164 Radu Mihnea in Tara Roma.neasa si Stefan Tomsa in Moldova. 165 Pentru meritele sale, lui Kantemir-Mirza i se acordase eialetul Silistrei. 166 1033 H. =-- 25 octombrie 1623-13 octombrie 1624.
66
325
MUSTAFA NAIMA
RASCOALA LUI MEHMED GHIRAI 117 $1 ACORDAREA HANATULTJI LUI D JANBEK GHIRAI 188
.
Mehmed Ghirai si fratele sau $ahin Ghiraim, asezindu-se In sesul Akkerma-
nului, stateau linistiti intr-un loc, aproape de rusi (Rus). Ei faceau totdeauna incursiune asupra gbiaurilor rusi, cu ceata de tatari care se afla sub stapinirea lor. Luind robi, ei isi scoteau soldele prin vinzarea lor. Apoi, din cauza prazilor imbelsugate, prinzlnd puteri, se adunasera linga ei multi ostasi din
neamurile tataresti, cu speranta de a lua prazi si bogatii. Ei ajunsesera la o astfel de stare !licit inclinase spre ei chiar si oastea hanului tataresc. De aceea hanul Djanbek Ghirai incepu sa se ingrijoreze. Ins5.' ei, fail a tine seama
326
de aceasta, luau mereu robi de la rusi si de la slavi (sakallab) qi Ii vindeau la Akkerman. Hanul Djanbek Ghirai a raportat ca ei se rascoala si a obtinut de la Poarta porunca pentru ca sa mearga si sa-i distruga. Djanbek Ghirai s-a dus asupra lor cu o oaste nenumarata dintre neamurile tataresti. Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai, la rindul lor, si-au adunat °stile si, pe sesul Akkermanului, au dat o lupta asa de mare .cum nu se poate descrie.
329
In anul 1030170, cind s-a mers la expeditia de la Hotin, Mehmed Ghiraim
venise cu oastea tatareasca si mersese alaturi de scara mariei-sale sultanului Osman han. De asemenea, Kantemir, care era unul dintre emirii neamului nogai, popor din spita hanului Djudji 172, adusese multe servicii insemnate In timpul acelei expeditii. De aceea, acordindu-i-se beilerbeilic, el fusese numit
Kantemir pasa. Dar Mehmed Ghirai, care era in dusmanie cu Kantemir-
Mirza, it invidia si pentru faptul c5. i se acordase acestuia eialetul Silistrei ... 331
NUMIREA LUI REGEB PA$A 178 $1 LUPTA LUI MEHMED GHIRAI
332
334
INFRINGEREA FLOTEI IN $ESUL CAFFEI
339
... Dupa aceste nelegiuri 174, s-a dus cu o oaste mare de la Caffa in Rumelia. Trecind, ca un torent agitat apa Dunarii, el a pornit cu atac si cu rascoall sa cucereasca din tarile otomane localitati ca : Akkermanul si Chilia si Ismailul si Giurgiul, care se aflau pe malurile Dunarii.
cu tAtarii, care erau ajutati si de cazaci>.
162 Mehmed Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1623-1628, cu o scurt5. intrerupere in 1624)
Vezi si nota 78. Pe atunci era calgai. lea Djanbek Ghirai. 269 Sahin Ghirai; acesta nu a ajuns han. $ahin si Mehmed erau fiii lui Saadet Ghirai. 170 1030 A.= 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621. 171 De fapt, Djanbek Ghirai (1610- 1623). 172 Djudji, fiul cel mai mare al lui Ginghiz Han.
128 Regeb pasa, originar did Bosnia; a fost bostangibast si, cu titlu de vizir, a fost trimis pe Marea NeagrA. In 1623 a fost capudan-pasa, in 1626 caimacam, iar in 163 1 a devenit
mare vizir. A fost omorit in 1632. 174 Victoria de la Caffa si alte fapte ale lui Mehmed Ghirai.
67
NAIMA TARIHI
El a pus pe tatari sa prade §i a coborit la marginea Dunarii, avind ginduri rele asupra Adrianopolei. LUPTA LUI KANTEMIR PA$A CU $AHIN GHIRAI $1 INFRINGEREA LUI $AH1N GHIRAI TN DOBROGEA (Dobrica)
Cind Kantemir a aflat despre nimicirea dinastiei sale, a venit la Poarta pentru a se plinge. Instalindu-se in partea numita, Ebu-Eyyub-i-Ensari 175 s-a jeluit §i s-a plins la Poarta padi§ahului impotriva lui ahin Ghirai §i a luat un firman de invoire pentru nimicirea lui prin lupta. El a luat oastea sangeacului de Silistra, unde era mutasarrif, §i s-a a§ezat pe intinderea numita. Dobrogea, adunind aproape 30 000 de tatari. De partea lui au fost, de asemenea, §i Hadjiki pa§a, unul dintre emirii Rumeliei, precum lsi multi alti emiri renumiti. Ei §i-au propus sa se razbune. Cind Sahin Ghirai s-a hotarit sä distruga
Babadagul, locuitorii acelei regiuni s-au sfatuit intre ei §i s-au hotarit sä se °punk'. Au mai hotarit sa a§tepte §i sosirea firmanului imparatesc. De la Inalta Poarta a sosit porunca ilustra in sensul ca: toate ostile Babadagului
§i ale Dobrogei, unindu-se cu Kantemir pa§a, sa lupte impreuna pentru 11115.-
turarea dugnanului rauvoitor". Apoi, ostile Babadagului §i ale Dobrogei 310
i s-au alaturat lui Kantemir. Kantemir pa§a, la rindul sau, aranjinduli oastea, s-a dus asupra lui $ahin Ghirai care se afla pe malul Dunarii. Sahin Ghirai,
de asemenea, §i-a aranjat oastea. S-a dat o lupta mare, ca a lui Rustem 178. <$ahin Ghirai, fiind Infrint, a trecut Dunkea si a fugit). OCUPAREA LOCALITATII YENI-KOY 177 DE CATRE CAZACI
SITUATIA LA GRANITA CU AUSTRIECII
In anul acesta, sosind scrisoare de la Gabriel Bethlen, se arata ca au venit la el oameni de la craii Olandei (Felemenk ), Danemarcei (Dan ya ) §i Suediei (Isvec ) §i ca 1-au rugat s5. le mijloceasca prietenia cu Inalta imparatie.. Fiecaruia i s-au trimis scrisori. De asemenea, s-au dat porunci si scrisori §i lui Sofu-Mehmed iSaa, vizir §i serdar §i beilerbei de Buda, ca sa se sfatuiasca cu Bethlen §i cu oastea de acolo, referitor la reinnoirea pacii EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI
356
CINCI 178
INFRYNGEREA CAZACILOR TN LUPTA DE LA KARA-HARMAN 110
.
Pornind de acolo si trecind prin Kelgrad 180 §i Balcic §i Mangalia
$i
Kara-Harman §i Soluna 181 si Chilia si prin strimtoarea Akkerman, ei au ajuns 173 Ebu-Eyyub-Ensari, un cartier din Istanbul. Cartierul Eyub. 178 Rustem, rege legendar la popoarele islamice. 177 Yeni-Koy, cartier la Istanbul. 178 1035 H. = 3 octombrie 1625-21 septembrie 1626. 179 Kara-Harman, localitate la nord de orasul Constanta, azi Vadu. 4
180 Xe1gead, e vorba de Capul Caliacra. 131 Soluna, Sulina.
68
MUSTAFA NAIMA
in fata cetatii Kilburnu 182 de line Oceacov. Cind populatia acelei localitati
a fost intrebata despre situatia saicilor cazacesti, s-a dat stirea ca: Noi am vazut cam 300 de saici; ele se plimba pe aceste maluri". 57
359
fundate, turcii au capturat 172 de vase clizacesti si 781 de prizonieri. Cind an sosit la Balcic, un vint contrar a distrus patru vase. Corabiile si prizonierii an fost prezentati sultanului>, CONSTRUIREA DE CETATI PE APA OZU 182a
397
Ozu. Este trimis capudanul Hasan pasa).
De asemenea, s-au trimis porunci ilustre ca si voievozii din Tara Romaneasca si din Moldova 183 sa pregateasca cele necesare, iar tatarii, de asemenea, sä fie prezenti la toate serviciile. Spunindu-se ca fostul valiu de Bosnia, Mehl
med pasa, este capabil de pregatiri si de masuri bune, eialetul Oceacov at fost acordat celui afatat mai sus. Pentru ca partile Oceacovului sa fie o poarta" independents, a fost desfiintat Defterdarlicul de Dunare 184 §i s-a numit la Oceacov un alt defterdar. Pentru construirea cetatilor era necesar Pi fie umplut riul aflat in partea crimeiana a Oceacovului si cunoscut sub numele de apa Belega 185, iar apele acesteia trebuiau sa fie acute sa coteasca. De aceea s-au trimis porunci beilerbeiului de Caffa pentru ca din satele eia-
letului Caffa sä scoata cite zece raiale cu cazmale si lopeti. Dupa plecarea flotei, s-au trimis din nou lui Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai scrisori, sabii si hilate pentru construirea cetatilor. SITUATIA FRONTIEREI AUSTRIECE
Gabriel Bethlen, mergind cu oastea maghiara la minele din partea de nord de Menlek 186, luase avutii nemasurate. Murtaza pasa, pornind cu oaste de la Buda, asediase Novigradul. La sosirea taberei austriece, 1-a la'sat si s-a
asezat linga palanca Virekil (?). Ajungindu-i din urma tabara austriaca,
amindoua partile s-au imprastiat, si au fugit. Toate carele si poverile au ramas pe loc. A venit apoi ghiaurul si le-a luat. Oastea a ajuns la Buda, fugind. Din indemnul lui Bethlen au fost omoriti Ahmed pasa, beilerbei de Agria, si fiul lui Nasreddin din Buda si citiva zaimi din Aladja-Hisar si citiva
timarioti din Buda. Nu se stia in mod clar vina lor. Bethlen a pornit spre Transilvania, luind cu el prazi multe si pretioase. Straduinta mai sus aratatului nu era pentru a ajuta si a sluji pe musulmani, ci pentru cis183
Ifilburnu, i se spunea Kinburn, cetate in nordul Marii Negre,
1824 Vezi n. 96.
183 Alexandru Coconul (1623-1627) si, respectiv, Miron Barnovslci (20 ianuarie 16261629).
184 Tuna Defterdarlsis. 185 Belega (?). 186 Menlek, in alte cronici: Deghirmenlik (vezi Cronici turce,sti..., vol. II); poate h loc de Fitlek.
NAIMA TARIHI
399
69
Yg Fezieke 187 se scrie a Pecevi ar fi spus urmatoarele: De nenumarate on am auzit din gura lui Bethlen: t Ajutorul
tigurile §i afacerile sale proprii.
meu fata de musulmani nu este nici de dragul credintei for §i nici din dragoste
pentru ei, ci este numai pentru propriile mele interese §i pentru inlaturarea
pagubelor mele >. Nu toti ghiaurii sint din inima §i din suflet prieteni ai musul-y
manilor. La timpul potrivit ei i§i arata du§mania for ". .
SITUATIA GRANITEI LESESTI
an fost bltuti de ei>.
400
Mai inainte, cind cazacii ie§eau la Marea Neagra §i cind Mani §i Kantemir, care locuia cu tatarii sai prin partile Chiliei §i Akkermanului, loveau vilaietul le§esc, cerusera de nenumarate on ridicarea tatarilor. De aceea padi§ahul a trimis scrisoare hanului tataresc §i, astfel, Kantemir §i toti tatarii din Bugeac, de§i se stabilisers de multi ani in acele tinuturi, an fost ridicati, vrind-nevrind, §i trimi§i in Crimeia, pentru ca raialele ambelor parti sa fie lini§tite. .
401
413
414
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 51 SASE 188 SITUATIA GRANITEI AUSTRIECE
Bethlen, principele Transilvaniei, trimitind caimacamului o scrisoare, 1-a anuntat ca in anul acesta austriecii pornisera cu 30 de tunuri mari §i cu. o oaste de 50-60 de rnii de soldati, in stare sä poarte sabie, dintre care 30 000 erau pu§ca§i pedestra§i §i 20 000 calareti austrieci, cunoscuti sub numele de filorsanl". De asemenea, se aflau §i citeva mii de soldati maghiari §i croati. Ei ramasesera in iama aceea in sangeacurile din tinuturile binep5zite, ca: Hatvan, Solnoc, Seghedin §i Pesta. In primavara aceea venisera cu tabara for in apropiere de o min. de Strigoniu, cu gindul de a face marl. rautati, §i atacaser5 satele §i ora§ele padi§ahului, luind in robie populatia acestora. Murtaza pa§ar la rindul sau, adunase oastea islamica pe §esul Pestei. De asemenea a. sosit in grabs §i Bethlen. Dupa adunarea lor, s-au dus in fata taberei §i au dat lupte. Dupa ce au fost uci§i mii de austrieci, au sapat metereze in jur §i tabara for a intrat in metereze. .
INCHEIEREA PACII .
1" Fezleke, opera lui Kiatib Celebi (vezi Croniei turce,sti..., vol. II) . 188 1036 H. = 22 septembrie 1626-11 septembrie 1627. 188 Filorsan, in alte cronici apare expresia: fikurq, cu acelasi sens. Corect: Jegyveres (din lirrtba maghiarl).
70
?dUSTAFA NAIMA
Murtaza pap s-a intors cu oastea de serhat din localitatea numita
415
Karmusban 190 si s-a dus la Buda. De asemenea, .0 Beth len, dupa ce a scris si a trimis scrisoarea aceasta din localitatea mai suss aratata, la rebi-ul-evvel 1036191 s-a intors in Cara sa. Oastea austriac5. venita de asta data nu fusese vazuta de 7-8 ani incoace. Dupa ce Beth len a ajuns in vilaietul sau, a trimis pe capuchehaia sa cu scrisoare prin care, datorita faptului ca nu avea moste- ' nitori, cerea ca, prin unirea celor trei neamuri1910, principatul Transilvaniei sa fie acordat sofiei sale numita Caterina de Brandenburg 292. Potrivit acestei dorinte, i s-a scris si i s-a trimis ahidname In ziva de 8 regeb a anului mai sus aratat 193. ... EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 8I §APTEIN
424
ACORDAREA HANATULUI LUI DJANBEK GHIRAI c$e descrie din nou riscoala hanului Mehmed Ghirai si a fratelui slu Sabin Ghirai>,
Sahin Ghirai, fratele sau, mergind asupra Dobrogei si luptindu-se
cu Kantemir, fugise. Dupa aceea, acordindu-i-se din partea portii lui Kantemir sangeacul Gomfildjine 195, acesta fusese sfatuit s5 se pregateasca pentru nimi-
cirea hanului tatar.
fost numit han>.
425
Hasan pasa a yenit ling5. apa. Nipru, (Ozu) si, iind granita tarii islamice, a construit acolo o cetate pentru aparare Impotriva afurisitilor rusi. Dindu-se
provizii si osteni, Husein pasa a lamas acolo pentru paza Oceacovului
( Mehmed Ghirai se uneste cu p3lonii si cu cazacii, dar, in lupta dusk ei sint invinsi de
Djanbek Ghirai si de Kantemir Mirza). 427
TRIMITEREA UNEI SCRISORI CATRE LESI
In acest timp a sosit din partea teahului solul numit Itorilika 199. S-a scris urmatoarea scrisoare de raspuns: Mai inainte, beii de Oceacov si de Akkerman si de Bender si de Silistra 0 de Nicopole, precum si beii de akingii 199
si t5.tarii din Bugeac fusesera anuntati cu porunci ca nimeni sa nu fad. incursiune In vilaietul lesesc. Craiul lesesc aflindit-se de trei ani In lupta cu Suedia
iar anul trecut hatmanul si fiul sau fund In expeditie, impreuna cu el, se incheiase un ttatat pfecum ca nu vor mai iesi cazacii pe Marea Neagra Totusi, sosind strigatori de prin pktile Anatoliei si Rumeliei, anuntasera t
190
Karmusban (?).
Rebi I 1036 = 20 noiembrie-19 decembrie 1626. 1°10 Up millet: unguri, sari, secui (romanii erau exclusi). 191 Katerina Brandivurg. 199. 8 receb 1036 = 25 martie 1627. 194 1037 H. = 12 septembrie 1627-30 august 1628. 191
1113
199 197 199
G6maldjine, finut si localitate in Macedonia greceasck.
Ramaran 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. Djanbek Ghirai a treia domnie (1628-1635). Korihka, Korycki, a fost sol $i In 1629.
uno Akdji, greqealli de grafie, In loc de akIngi (attics).
HAMA TARIHI
71
iesirea in mare a rebelilor de cazaci, precum si stricaciunile provocate de ei. Trimitindu-se oameni si prinzind limbi dintre ei, cind au fost intrebati, acestia au raspuns ca iesirea lor in Marea Neagra nu era dupa voia lor, ci mii de cac- zi 428
au fost trimisi, din partea lesilor, In ajutorul lui Sahin Ghirai. De aceea, dupa trimiterea capudanului Hasan pasa cu flota fn Marea Neagra, au fost
trimisi olaci in partile Oceacovului si Caffei pentru confirmarea stirii mai sus aratate. Acestia, la rindul lor, au 2.dus vestea data de beii de margirie precum
ca sosisera ajutoare de la lesi pentru Sahin Ghirai si ca, zilnic, cazacii vin prin partite Oceacovului. Atunci au fost trimisi pe uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pasa 200 si oastea a 14 sahgeacbei si toti akingiii si oastea de Dobrogea si alte osti, ca sä nu se provoace pagube vilaietului lesesc. Dad.
Sahin Ghirai si cei care au fugit cu el vor merge in partea aceea, ei sä fie legati
si trimisi la Poarta fericirii. Sa li se villa de hac si cazacilor care vor merge
linga el 201., In caz contrar, oastea tatareasca, cu Kantemir pasa, si comandantii
de serhat vor merge acolo unde va meige $ahin Ghirai. Ce va urma dupa aceea sä nu ne atribuiti noua". 0 astfel de scrisoare a fost trimisa SITUATIA DE LA SERHATUL AUSTRIAC
INCHEIEREA, P4CLI DE LA $ESUL SONBOR202 $I COPIA TRATATULUI (allidname)
Murtata pasa, serdarul-vizir care se afla la paza Budei, platorita titlului sau de imputernicit absolut 203 si potrivit inaltului firman, i-a numit ca imputerpiciti pe Mehmed pasa, beilerbeitil de Agria, pe mevlana Isa efendi, muftiul de Buda, pe Ahmed bee", beiul sangeacului de Strigoniu, pe Muharrem bei,
beiul de Solnoc, si pe Djihan aga, aga al azapilor de Buda, ear din partea principelui Transilvaniei, Gabriel Beth len, 1-a dele6t pe omul sau numit Mihail (Mihal). Ei s-au intilnit pe sesul Sonbor cu imputernicitii imparatului 2°4: palatinul ( filatono$ ) vilaietului Ungariei, episcopal de Vadj 206 si al
doilea general al partii de dincolo a Dunarii si altii si altii.
CUPRINSUL SCRISORII LUI BETHLEN
431
In ramazanul anului mai sus aratat 207, Bethlen, in timp ce se afla la cetatea Alba Iulia 208, capitala sa, a trimis o scrisoare la Poarta, scriind ca,
.2 Kenan pa§a (Sari), unul dintre vizirii sultanului Murad al IV-lea. A fost trimis pentru inlaturarea. cazacilor §i pentru expedijie In Polonia. El a dus lupte si cu ungurii. A fost de doug on caimacam. 01 Adica. ling. Sabin Ghirai. 202 Sonbor, Szambor, Szonyi. 203 Velik-i mutlak. 2" Ferdinand al III-lea (1625-1657). 205
Udj, grafiat gresit; recte: Vadj, Vacs.
2" 1 muharrem 1037 = 12 septembrie 1627. 2" Ramasan 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. 2°3 Erdel-Belgrade.
MUSTAFA NAIMA
72
432
nefiind de acord cu cusurul savirvit de imparatul Austriei in preamarirea padivahului lumii In actul de capitulare (vire), ira trimis htrtiile tnapoi vi ca pacea s-a obtinut prin sfortarile sale, dar ca serviciul sau nu este recunoscut de catre demnitarii Portii. Plingindu-se de acest lucru, el scria ca a trimis actul de pace scris de mina a aiului austriac insuvi vi sigilat cu sigiliul sau propriu, printr-unul din oamenii sai renumiti, numit Lazar Croatul. El mai spunea; Sa o traduceti vi sa aflati cuprinsul ei, dar cel care o va traduce trebuie sa fie un bun cunoscator al limbajului diacilor (diyak)". El arata apoi a dregatorii imparatiei ]-au facut arz la padivah cu invinuire de lipsuri in aceasta privinta. El ivi marturisea durerea sa vi parerea sa de eau pentru faptul a au lasat ca austriecii sa is inapoi coroana Ungariei vi ca, potrivit acestei paci, tinutul Estrehia 209, care avea
hertog (gersek) vi care &idea in fiecare an produse in valoare de 100 000 guruvi, va trebui sä fie dat Austriei vi ca craiul Austriei, care dadea principelui Transilvaniei, anual, cite vase mii de guruvi, nu-i va mai da nici pe acevtia, iar locurilq date zaimilor vi timariotilor, care serveau de opt ani in Sara ungureasca, vor trebui sa fie inapoiate vi, de asemenea, ostavii din cele $apte comitate" 210, din tam ungureasca, ce erau stapinite impreuna cu tinutul Cavoviei (Kafa)§i care se supuneau Transilvaniei, vor trebui sä fie siliti A nu scoata sabia impotriva austriecilor vi ca de acevtia depinde prietenia Austriei cu padivahul vi ca aceasta pace, incheiata cu pierderi vi cu lip-
suri, se datorevte masurilor rele ale demnitarilor de la Poarta vi ca, dell prilejul era in mina lor, totuvi nu 1-au indeplinit vi ca, deli Austria era invinsa
din toate punctele de vedere, totuvi, cauzele renuntarii la lupta se datoresc poruncilor nechibzuite care s-au emis de la Istanbul vi ca efendiii carturari (ulema) de la Istanbul, in loc sa-vi vada de poruncile legate de credinta, s-au amestecat in altfel de treburi, deli nu cunovteau situatia razboiului, vi ca starea de acuma se datorevte initiativei nefolositoare a acestor efendii vi ca, daca nu ar fi sosit astfel de porunci aspre, acum lupta ar fi fost in tarile austriece vi, obtintndu -se foloase peste avteptari, s-ar fi incheiat o pace trainica, 433
ava cum se dorea, dar acum s-a intimplat contrariul vi ca prilejul a intrat in mormint. La urma, el cerea scuze.
209 Esteria (Esteriya ), Styriae. *to Yedi nahiye.
Volumul al III-lea (435 p.) 2
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI NOUA 1
40
PLECAREA LUI KENAN PA$A PE MAREA NEAGRA
Raufacatorii cazaci, iesind in Marea Neagra, au provocat stricaciuni pe coastele de la Chilia, Ismail, Midia, Balcic, Varna si Suze-Bolu2. ,Acestea fiind auzite de padisah, iar capudanul Hasan pass aflindu-se in Marea Media
terana, s-a poruncit sa fie pregatita flota si pentru Marea Neagra. A fost numit serdar Kenan pasa, care era pnul dintre viziri. Cu ostenii veterani
(oturak) §i de paza si cu celelalte osti aflate la Istanbul, precum §i cu osta§ii ramasi la arsenal formindu-se o flota de 14 galere, a fost trimisa in Marea Neagra. Iesind in ziva de duminica, ultima zi a lunii safers, din schela Poyraz4 cu un vint potrivit de sud (Lodos ), au ajuns la insula Manastir si au ancorat acolo. Cazacii avind vreo 300 de saici, in fiecare din ele se aflau cite 350 de cazaci neascultatori. Incarcind lucrurile si prizonierii, ei pornisera spre Sari-Kami§2. . 46
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI 6
63
SITUATIA TATARILOR FATA DE NENOROCITII GHIAURI RUSI .
64
RENNOIREA PACII CU GHIAURII LE$I
65
in anul acesta tratat de pace cu serdarii vilaietului lesesc §i trimisese la Poarta cu o scrisoare de raspuns din partea primului hatman Istaslav
Serdarul Murtaza papa, care se afla la paza Oceacov, incheiase
Korsa7.
Acest tratat de pace cuprindea §apte articole... 1 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 2 Suze-Bolu, Suzopol, localitate pe malul Marii Negre (R. P. Bulgaria). ' Safer 1039 = 20 septembrie-18 octombrie 1629. 4 Poyraz; are si sensul de vint de nord". 6 Sart-Kamif, finut si localitate in nord-estul Anatoliei. ' 1040 H. = 10 august 1630-29 iulie 1631. 9 Istaslav Korsa, Stanislaw Korska (?).
74
MUSTAFA NAIMA
Articolul 7: Kantemir §i Aytemir §i Orak (Ovak ) mirzale, precum §i locuitorii Akkermanului vor fi sf5.tuiti a nu pricinuiasca pagube vilaietului lepsc. S-a scris in felul acesta la bill safer9, punh' idu-se pi sigiliul de supunere al mirzacilar aratati mai sus. 66
LUPTA LUI HASAN PASA PE MAREA NEAGRA SI MOARTEA LUI fN TIMPUL PREGATIRII O5TIRII PENTRU A DOUA EXPEDITIE
In lunile venerate (fakir ) ale anului 10399 capudanul Hasan pap plecase
cu flota imperials in Marea Neagra pentru a se lupta cu ruqii. Ajungind la Chia, i se atapse capudanului §i Murtaza pap., muhafizul de Oceacov. Hasan pap fl Imbracase pe acesta cu hilat. . 67
tre asemenea, capudan-pap a construit §i" a reparat cetatea Oceacov §i, Funind ordine la granita aceea, s-a intors la Istanbul.
Ling5. Oceacov, Hasan pap, simtind ura lui Murtaza papa impotriva 68
sa, voise chiar sa-1 prind5. §i sa-1 omoare, dar Murtaza pap., fiind un om prevazator, nu cazuse la poalele lui, ci fugise din Crap spre Akkerman. .
127
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI BSI Dox
136
Lui Hadji-Ayvaz Suleiman agar intendentul lui Husrev pa,5a11, i s-a acordat beilerbeilicul de Timipara
137
EVENIMENTELE DE LA POARTA SI SCHIMBARI : .
Capudanul Djafer pap.12 a ieqit in Marea Mediterana cu patruzeci de galere §i a ocolit carmurile. Lui Abaza papa acordindu-i-se eilaetul Ozu, acesta a raportat c5. raialele Tarii RomanWi se pling de beiul 1009. Fiind trimis la
Poarta fericirii un capugiba§i, dupa ad s-a prezentat pi s-a aflat adev5rul; a fost numit pi trimis voievodul dorit de raiale14 AD .
1 safer 1040 = 9 septembrie 1630. 1109, In loc de 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 10 1042 .11.r = 19 iulie 1632.7 iulie 1633 11 Hilsrev papa, mare vizir (1628-1630). 22 Djafer papa, capudan (kapudan). 12 Radu Ilia (iulie-septembrie 1632). °
9
14
Matei Basarab (1632 - 1654).
is Rebi II 1042 = 16 octombrie-13 noiembrie 1632.
NAIMA TARIHI
139
75
UCIDEREA IN CAPITALA IMPARATIEI A VOIEVODULUI (BAN) MOLDOVEI, BARNOVSCHI 16
Aceasta face parte din evenimentele anuhif mai sus aratat. Potrivit
tuturor angajamentelor §i dupes legea mo§tenii 5 din mo§ii §i stramo§ii ghlaurilor din Moldova §i de la padi§ahul Djem" twoace, .domnii lorle erau numiti
din partea inaltei Impara4ii12. Din cauza intrigilor zurbagiilor, uzurpatorli gasisera prilej. De aceea §i ghiaurii din Moldova au mazilit pe domnul for (banlarin) numit din aceasta parte, Afurisitul numit Barnovschi era dintre
cei apropiati ai voievodului numit Radu (Radula), care, In anii trecuti, pe vremea sultanului Osman, fusese voievodul Moldovei20. El facuse bravuri §i fusese primul care luase limbi de la lei in expeditia
140
de la Hotin. La moartea lui Radu §i la recomandarea acestuia, el ocupase tronul Moldovei §i fusese trei ani domn (ban) al Moldovei. Cind a ie§it la iveala tradarea lui, el a fugit la craiul le§esc, marele print al slavilor. Apoi, Intorcindu-§e iara§i §i ffind momentul potrivit, In timpul tulburarilor, s-a inteles cu cei care erau partizanii lui §i, alungindu-1 pe voievodul numit de la Poarta, s-a apzat el Insu§i prin uzurpare pe scaunul voievodatului §i al baniei Moldovei. Pe atunci Abaza- Mehmed pap, fiind insarcinat cu paza malurilor Dunarii, era serdar de Vidin. Pentru interesele imparatiei, el reInnoise §i numise pe voievodul Valahiei Negre21. Voievodul cel numit de Abaza pap.,
inchinindu-se Portii fericirii, fusese onorat cu un hilat din partea imparatiei §i cu o boneta (iiskilf) din partea ogeacului de ieniceri22. Mai sus aratatul Barnovschi, la rindul sau, se a§ezase la domnia Moldovei §i, aratfndu-se din partea imparatiei nepasare In privinta lui, el f§i puse In gind sa se rascoale §i sa provoace distrugeri. In anul acesta norocos el a venit In capitala imparatiei, bizuindu-se pe voievodul Tariff Romane§ti. Deoarece rascoala lui de mai fnainte era sigura §i §tiuta, el a fost inchis la Yedi-Kule pentru vinovatiile sale din trecut. Fiind un afurisit cu sufletul plin de intrigi, el a fost adus In luna zilhidjgen
la Divanul Imparatek §i condamnat la ucidere cu sabie 157 165 191
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 TREI14
... Suleiman pap." ffind mazilit de la Timisoara, locul sau a fost acordat lui Ridvan pa§a, care ie§ise din functia de bostangiba§1. . Acordindu-i-se sangeacul Vidin pentru paza malurilor Dunarii, el plecase In partea aceea. Apoi fusese
insarcinat cu paza Silistrei §i Oceacovului. (Abaza pa§a, la rindul sau, se pregatise s5.-i atace pe poloni>.
16 Bratoska, Miron Barnovschi-Movila (1626-1629 al 1633). 17 Djem, rege legendar In mitologia persan5., turd. ai a altor popoare islarnice.
18 Ban, In sensul de domn, voievod. 29 Devlet-i aliyye.
eo Radu Mihnea (1616-1619; a doua oara: 1623-1626). 91 Kara Eflak; uneori se referees si la Moldova, dar in special desemna Oltenia. Aici e vorba insa de toata Tara Romaneascl. Radu Ilia9 (?). es Eflak (Tara Romaneasci), In loc de ogeac (ocak ), in sensul de ienicerime. 99 Zilhicce 1042 = 9 iunie 1633-7 iulie 1633. 24 1043 H. = 8 iulie 1633-26 iunie 1634. 99 Chehaiaua lui Husrev pasa, mare vizir (1628q630).
76 192
MUSTAFA NAIMA
El desemnase pentru expeditie pe emirii de sangeacuri, pe zaimi §i timarioti, precum §i pe ceilalti spahii purtatori de victorie, care mergeau sub steagul sau. De asemenea, numise qi celelalte cete de osta0 §i pe acei care erau capabili de expeditie, ca §i pe cei din populatia Dobrogei care aveau putere sa calareasca §i sa tins arena. El daduse porunca sä plece in expeditie §i fiii lui Kanternir, Orak-Mirza §i Husein Mirza, care venisera cu cetele for
de nogai, precum §i cu restul marii o0i de tatari pradalnici. De asemenea,
desemnase §i pe voievozii Moldovei §i ai Tarii Romane0i26, care venisera sa slujeasca potrivit obligatiilor tor. Pornind cu toata aceasta oaste nenumarata, el trecuse Dunarea §i mersese spre tinuturile nordice. In ziva de 15 rebi-ulevvel a anului 104328 el descinse pe intinderea numita Tabara Veche22,' aflata in fata cetatii Camenita, din dreapta cetatii Hotinului, a§ezata pe marginea fluviului Nistru29. Acolo daduse lupta cu ghiaurii lesi aposatul gaiiu, sul-
tanul Osman, Aici se instalase cortul.
. 193
S-a, aflat ca unii cazaci, ill din fire, i-au atacat pe at-oglanii care mergeau pentru solde qi zaherele §i ca au ucis §i au luat prizonieri pe multi dintre ei. Pa§a se ridicase cu oastea §i plecase in grabs, urmind partea moldoveana a fluviului Nistru (Tuna). Spre sears, el ajunse intrun loc. In apropierea acelui loc se aflau munti , incit virfurile for ajungeau la cer.
Turcii an atacat aceasta palancl-insull>. 194
De asemenea, §i c4tile din Tara Romaneasca §i din Moldova nu s-au dat indarat din lupta. Dar ghiaurii , ie0nd pe furi§ prin poarta, se aparau atacind pe oamenii care aduceau paie (sap). Astfel, ei impiedicau apropierea de palanca §i ingramadirea de paie, Fiind cu neputinta ducerea for cu harabale §i aranjarea for linga palanca, gaziii au fost cuprin0 de zel.
195
and s-a facut dimineata, pa§a, pornind cu oastea sa, a mers impotriva
unei alit palanci, urmind, ca §i mai inainte, malul fluviului Nistru, prin partea Moldovei. Dar ghiaurii cei nenorociti, impr5.0iindu-se, lksasera totul pustiu. .
Dar voievozii Moldovei §i ai Tkrii Romanesti 1-au adus to supunere pe craiul le§esc cel raufacator. El §i-a luat obligatia sa trimita la Poart5., cu daruri, pe solul mare al sau 0 a luat asupra sa sarcina incheierii pacii, zicind ca numai
in aceasta sa constea amenintarea §i primejdia".
el comunicase situafia la Poarta>.
" Moise MovilA (25 iunie 1633aprilie 1634) §i Matei Basarab. 27 Eski.-Tabur.
28 15 rebi I 1043 = 19 septembrie 1633. 82 Tuna (DunArea), In loc de Turks (Nistru).
NAIMA TARIHI
77
SOSIREA SOLULUI LE$ESC . 196
Dar Abaza pasa daduse solului un raspuns de jale. El i-a facut cunoscut
ca se cer dari potrivit tratatului sultanului Osman han din anul expeditiei la Hotin, ca nu se poate altfel $i el, pe atunci, craiul le§esc luase asupra sa plata unor sume man. De asemenea, el i-a mai facut cunoscut ca pacea va fi posibila numai dad. vor da $i banii $i haraciul ramasi la ei de zece ani incoace,
ceea ce fac o vistierie mare. Tot in acest sens facuse el arz §i catre Poarta ... 206
210
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 PATRU"
s-a dus din nou inainte pentru cercetare. Hasan pasa urmarea totdeauna cu binoclul drumurile din imprejurimi. Cind el s-a apropiat de pestera, Hasan pap a arm cat o sageata §i, ffind un arca§ renumit, 1-a strapuns pe acel necurat
in piept, iar acesta a cazut la pamint. 211
212
. SERDARIATUL LUI MURTAZA PA$A YN PARTEA LE$EASCA
$ahin aga, care fusese trimis mai inainte in partile lesesti, spusese ca craiul se supune de forma. Dupa terminarea schimbarilor ,
pe la inceputul lunii safer" a fost numit serdar impotriva tarii lesesti viteazul
Murtaza pasa fie pentru pace, fie pentru razboi.
El a fost trimis cu 25 de tunuri. I s-au atasat $i Suleiman pasa cu 20 000
de ostast bosnieci si vizirul Djanpulad-zade Mustafa pasa cu oastea din Rumelia, precum si °stile de ieniceri (Kapukulu ) §i altele, aflate la Semendria, precum si in celelalte parti ale Rumeliei. Mahmud efendi, fiind defterdar de oaste, a pornit sa pregateasca podul $i zaherelele $i altele. Murtaza pasa, la rindul sau, pornind cu oastea care i-a fost incredintata si parcurgind repede distante, a ajuns la Rusciuc $i a descins pe malul Dunarii. Construind podul,
dupa trecerea in sesul Giurgiului a venit beiul Tani Romanesti" si a fost imbracat cu hilat. Sosind din nou scrisori de la *ahin aga, acesta spunea ca supunerea este sigura §i cerea sa se mai zaboveasca clteva zile. De aceea au poposit acolo ... " Alexandr Trzebinski. 81 Suleiman Magnificul (1520-1566).
82 1014 H. = 27 iunie 1634-16 iunie 1635. " Numit valiu de Bosnia. 34 Safer 1044 = 27 iulie-24 august 1634. u Matei Basarab.
MUSTAFA NADIA
78
UCIDEREA RENUMITULUI ABAZA-MEHMED PASA
213
. 219
$eihzade efendi, numit pentru fetvale, poveste§te ca in timp ce Abaza era serdar in partea Tarii Romane§ti, se facusera plingeri din cauza tiraniei sale. Atunci padi§ahul se gindise omoare. Acesta aratind insa credinta §i luindu-§i angajamente, ii fusese zgiriata numai ceafa de, hisu§i mina sultanului, pentru ca juramin' tul sa fie ind,eplinit. Yindecindu-i-se rana, el isi facu multi prieteni la Adrianopole,
imita la imbrAcarninte chiar si pe
sultan>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI
237
SCI
CINCI 313
ALTE EVENIMENTE DE 1/4I1 POARTA
262
In timpul pregatirilor ce se faceau pentru venirea pad4ahului musulmanilor, a fost spinzurat, pentru afacerile sale lume§ti, un nenorocit nemusul-
man (zimmi) numit Kurd", care era capuchehaia voievodului Tarii Romaneqti88. .
OCUPAREA CETATII REVAN u DE CATRE $AHUL PERSIEI
264
. 265
Kenan, paa a fost trimis in eialetul Silistra ca sa adune oaste din partea dreapta" §i de pe malurile Dun5xii. Patru viziri au fost numiti in patru parti pentru recrutare de cOi. . EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V $ASE n
271
285
DESPRE LUPTELE DINTRE TATARI
Kantemir-Mirza era beiul acelei cete care se numea fiii lui Mansur". Se aratase ca, la expeditia de la Hotin facind vitejie §i servicii, i se daduse post §i fusese introdus in rindul beilerbeilor.
indemnat pe han sa distrugA, neamul lui Kantemir>.
al 1045 H. = 17 iunie 1635 4 iunie 1636. " Kurd Celebi, grec influent la Poarta. 38 Matei Basarab. 39
Revan, Erevan, astazi capitala R.S.S.Armeana.
" Self kol. De-a lungul MArii Negre, spre Dobrogea. " 1046 H. = 5 iunie 1636 25 mai 1637.
" Inaiet Ghirai (1635-1638).
NAIMA TARIHI
286
79
< Kantemir), punind toata averea §i familia sa in cetatea Chi lia, a venit
la Poarta fericirii §i apoi s-a tutors.
289
... Maria-sa hanul a distrus partile Akkermanului, hotarind sa duca in Crimeea satele tata're§ti supuse lui Kantemir §i a ucis pe multi supu0 de ai lui Kantemir. Venind asupra cetatii Chi lia, el a cerut averea §i familia lui §i a tras cu tunuri in cetate. Cind a vrut s-o asedieze, populatia cetatii, neavind incotro, i-a dat avutia §i familia mai sus aratatului < Kantemir) ... ... Daca maria-sa pad4ahul 42a nu ni-1 va da pe Kantemir", atunci vom trece Dunarea §i, mergind personal in apropierea Portii, voi cere pe paginul
stricatul caruia i se zice Kantemir. Daca vor spun ca acordindu-i-se eialetul Ozu §i Silistra, Kantemir a devenit unul dintre bell no,tri", aceste cuvinte vor fi motive de gikeava. §i
.
SITUATIA DIN TRANSILVANIA $1 RASCOALA LUI RAKOCZI "
292
Sa se ,tie ca vilaietele populatiei crWine numite Orta-Madjar" se afla intre Austria §i Transilvania. Tinuturile §i ora§ele, precum qi teritoriile aflate in miinile for sint manoase §i aveau alti crai. In fata unei primejdii ei se supuneau §i ascultau de craii austrieci. De asemenea, §i in restul timpului ei traiau supunindu-se austriecilor. Dar ei nu respectau deloc tratatele de pace dintre cezar §i osmanlii. Craii for incheiau qi respectau alte tratate de pace. Atunci
293
dud se rasculau, nu-i supunea cezarul austriac. Un astfel de popor erau ei. Tinuturile for flind invecinate cu tinuturile musulmane, cetele §i caraulele for umblau mereu §i nu* lipseau din acea granita. In vilaietul Transilvania Thud crai batrinul numit Kodja- Bethlen46, el traia ca supus fata de inalta imparatie. El respecta tratatele §i trimitea in fiecare an sol §i pe§che§. Dupa cum hanul tataresc era mijlocitor
" Spune hanul Crimeii, Inaiet Ghirai. " Gheorghe Ralthczi I (1630-1698). ' Orta-Macar, Ungaria CentralA. " Kodja Bethlen. Gabriel Bethlen (1613-1629). 47
Stefan Bethlen (1630).
80
MUSTAFA NAIMA
au simulat in act de intelegere in sensul ca el va preda calla sa lui Ralcoczi, considerindu-se pe sine mazilit, iar RalcOczi va supune pe fiul sau rff pe adver-
sarii sai si-i va pedepsi pe cei care i se impotriveau rff, dupa ce va pune in tars orinduiala, va preda craiia din nou lui Stefan Beth len, iar ca rasplata pentru acest serviciu, Beth len ii va preda lui Ralcoczi citeva cetati rff i le va da in proprietate. RakOczi, fiind viteaz si bray, cind a yazut ca este o treaba folositoare rff ca i se creeaza o cradle fara nici un fel de osteneala, a primit aceasta propunere. De aceea, Beth len s-a retras rff Ralthczi a ajuns crai. Cistigind inimile oamenilor prin curajul sau, el a prins pe fiul lui Beth len si 1-a inchis. Ceilalti, care se impotriveau , s-au pupus cu totii. Desi
Ralthczi era numai principele de Orta-Madjar, el a pus totusi stapinire sff
pe tinuturile Transilvaniei48. Apoi, cind naivul numit Beth len i-a spus ca intelegerea a luat sfirSit" si a cerut tronul sau, Ralcoczi i-a dat urmatorul raspuns
aducator de jale: Bre nepriceputule sff prostule, tara rff stapinirea tariff si a eialetului se cuvin celui destept rff victorios prin sabie. Vrei sa-ti dau in gura ca o halva tara in care am pus ordine prin fora ? Cum poate sa-ti treaca prin minte una ca asta ?" El a vrut sä-1 prinda pe Bethlen sff sa-1 inchida. Bethlen, vazind in ce fel de nenorocire a cazut cu propriul sau end de intriga, a fugit si a venit la Agria cu citeva sute de capetenii dintre supusii sai. Stind acolo vreo zece zile, s-a dus la Buda si apoi, raminind un timp la Pesta, s-a plins muhafizului de Buda, Nasuh pasazade Husein pasa", si a cerut ajutor pentru a-;i salva tronul din mina lui 126.1c6czi, promitind multe daruri. Cind Husein pasa i-a trimis scrisoare lui Ralcoczi, acesta a dat un raspuns chibzuit, cu urma294
toarea stire de refuz: ,,Cei din Orta-Madjar nu 1-au vrut pe el si 1-au gonit pentru ca era slab si nu era capabil sa stapineasca tara sff sa aranjeze treburile populatiei. Tara aceea se afla acum in stapinirea mea prin unirea rff prin voia tuturor ungurilor. Nici o persoana din neamul unguresc nu mi se impotriveste in aceasta privinta. De asemenea, nu am nici un cusur in ceea ce priveste prietenia rff supunerea fats de maria-sa padisahul lumii. Tot ce este, perches sau haracii trimit la Poarta. Eu nu am nici o tirguiala cu muhafizul Budei. Supunerea mea o arat personal padisahului. Domnia-voastra sa aduceti la
cunostinta situatia lui Bethlen. Eu nu sint razyratit. Tara aceasta mi-au
predat-o locuitorii49a unguri prin unire. Ei nu -I doresc . Nu este bine ca, rivnind la averea unui om slab, s5.-1 faci sa devina o pacoste pentru cel puternic". Husein pasa, miniindu-se, a raportat lay Poarta fericirii situatia
for si a cerut invoke pentru pregatirea expeditiei in vederea indepartarii lui Ralcaczi si a numirii lui Stefan Bethlen ca principe in Transilvania. Incepind pregatirea expeditiei pentru pedepsirea lui Ralcaczi, el a imprastiat porunci ilustre ca sä fie adunate ostile din Bosnia si Timisoara, precum
si °stile din acele serhaturi.
EVENIMENTELE DE LA SALONTA
eInd arzul lui Husein pasa a sosit la Poarta, unii dintre demnitarii imparatim au aratat invoire. De aceea, potrivit parerii mai sus amintitului pasa, s-a emis rff s-a trimis firman, ca'ruia i se supune toata lumea, pentru 48 Erdelistan. Tam Ardealului", adici Transilvania.
48 Nasuh papasade Husein papa; a participat §i el la evenimentele din Salonta, fn calitate
de comandant al ostii turcesti. 4871 Adica nobilii.
NAIMA TARIHI
81
ca RakOczi sa fie inlaturat, iar Beth len, sa fie numit crai in Transilvania. Daca Ralthczi se va indaratnici si se va opune, atunci sa i se vina de hac. Nasuh pasazade, la! rindul sa.u, a adunat oaste potrivit firmanului. Bekir pasa, beilerbei de Timisoara, si Salih pasa, beilerbei de Bosnia, an pornit spre Buda cu ostile cialetelor lor. Salih pasa a ajuns la Buda in patru zile, mergind prin cimpia Mohacs. Husein pasa era prezent acolo. Iesind din Buda, 295
ei au condus repede oastea si, in patru zile, an ajuns linga cetatea numita Solnoc50. RakOczi era insa un afurisit prevazator si nu a stat nepasator. El s-a a sezat in orasul numit Alba Iulia51, care era resedinta Tr4nsilvaniei, si a cerut ajutor de la toti crestinii. Aducind de la fiecare ceata necurata un numar oarecare de ostasi, el se pregatise cu grija. Cind Nasub pasazade a ajuns
la Gyula, oastea pe care o chemase s-a adunat in localitatea aceea. Sesurile Gyulei si Lipovei se umplusera de osti. Husein pasa a ramas in acea localitate, iar pe Bekir pasa, beilerbei de Timisoara, 1-a trimis in partea Transilvaniei, numindu-1 serdar asupra ostii, ca fiind cel mai b5.trin. El i-a atasat si pe beilerbeiul de Bosnia si pe ceilalti emiri de sangeacuri. De asemenea, le-a dat drept c'alauza pe Stefan (Istvan ) Bethlen, cel care era cauza tulburarilor, impreuna
cu supusii sai ghiauri. Acestiai la rindul lor, an pornit la drum intr-un ceas bun. Pentru a fi odihniti la locul de lupta, ei au pornit punind in carute pe ienicerii din Buda si oastea pedestra. Locurile acelea erau drepte, iar din pricina
unor ape §i a unor lacuri erau foarte numeroase terenurile greu de umblat §i stufariile. Existau mlastini in care se putea pierde un calaret, daca ar fi nimerit in ele. Fara calauza, drumul a fost foarte greu pentru oaste. Din cauza bratelor de ape si a lacurilor care se intindeau, drumurile lungi de mai multe zile an fost parcurse numai prin mlastini si stufaris. De pilda, ei mergeau ce mergeau si, negasind drum, veneau din nou la locul de unde plecasera. Era un loc de trecere pe unde se putea ajunge la locul dorit, dar in ambeler 1341i se afla o intindere periculoasa de noroi, asemenea unui ocean. Trecatoarea aceea fiind gasita cu mii de greutati, an trecut-o si au ajuns la palanca ghiaura numita Salonta, care se afla intre Gyula si Timisoara. De asemenea, aproape de localitatea aceea se gasea si cetatea Oradea (Varat), care, fusese asediata, mai inainte52 de Satirdji pasa. Cind colo, Rik6czi fsi adunase oastea
in cetatea Salonta si se pregatise acolo. Aparitia dusmanului fiind sigura, Bekir pasa a dat sfaturi ostii, care s-a aranjat in rinduri. Ghiaurii, la rindul
296
lor, venind impotriva lor, si-au orinduit alaiurile, potrivit obiceiului unguresc, in forma de coarne de bop. si an aparut ca niste turme de porci. Ei au atacat indreptindu-si lancile (nize) lor numite kostanidje(?). Pornindu-se din partea aceasta cu pieptul deschis, s-au ciocnit puternic. La primul atac, respingind oastea islamica, ei au ucis multi gazii. and an ajuns la stile pasaielor, acestea
s-au napustit zicind Allah, Allah" si an improscat nenumarate gloante pe fetele ghiaurilor. Afurisitii nu s-au intors si cei mai multi dintre ei au cazut la pamint, din cauza fanilor pricinuite de pusti. Vitejii ieniceri, aruncind din nou gloante, ca ploaia, i-au intins pe ghiauri la pamint. Afurisitii, neavind incotro, s-au Tetras. Stefan Bethlen legase cite un servet de bratele celor 5-6 sute de ghiauri care se aflau cu el, pentru ca, fiind imbracati la fel cu dusmanii, era nevoie sa fie semn in lupta precum ca ei nu sint dintre ghiaurii potrivnici. 60 Sonlok, Szolnok. 61 Erdel-Belgrade.
52 L 1598.
82
MUSTAFA NAIMA
Afurisitul de RakOczi, vazInd aceasta situatie, a legat si el servete de bratele multor sute de ostasi ai sai pentru ca acestia sä nu poata fi deosebiti de supusii lui Beth len. Afurisitii aceia cu servete " au pindit rindul lui Beth len 0 s-au amestecat cu ei. Ostasii lui Beth len, vaztndu-i cu aceleasi semne, an crezut ca grit de-ai for si nu s-au grabit sä se apere. Atunci, napustindu-se cu sabiile, ei au trecut prin, sabie aproape toata oastea lui Beth len. Acest eveniment s-a Intimplat to anul 1046 in djemazi-ul-evvel 54, In ziva de miercuri. Lupta se daduse dupa-amiaza. Intr-adevar, din partea musulmanilor multi oameni au devenit martin, dar si peste 2 000 de ghiauri cazind pe cimpul de batalie, prin loviturile de sabii si pusti, sufletele for au fost trimise to iad. Pe scurt, oastea isLamica i-a respins pe ghiauri, distrugindu-i. Se spune
297
ca dad. i-ar fi urmarit nu ar fi putut scapa de la ei nici un om. Clnd s-a lasat noaptea, cele doua osti, neputindu-se distinge una pe alta, s-au retras. Desi oastea islamica se asezase cu mindrie si desi oastea ghiaurilor fugise de la lupta, totusi, din Intimplare, diavolul a scos din gura unor prosti si renegati strigatul: In noaptea aceasta RakOczi va trebui sa vina si sä dea un atac 1". Din pricina acestui zvon, oastea s-a Infricclat si s-a produs invalmaseala. In astfel de Imprejurari, chiar dad. sosirea dusmanului ar fi fost sigura, cel care era serdar de oaste trebuia sa se fereasca de Imprastiere In timpul noptii si trebuia sa ramina pe loc, InnoptInd acolo cu oastea sa. Mai ales dud dusmanii,
Invinsi, o luasera la fuga, si nu se parea probabila stringerea for din nou, nu era deloc sanatos sa se dea crezare unui simplu zvon. Dar Bekir pasa, dind crezare acestor cuvinte ale bstii, s-a gindit sa se Intoarca de acolo si sä vina la locul unde se aflau corturile si poverile. Indata ce a rostit vorbele: tntoar-
cere r si vedeti-va de cai 1", s-a raspindit In oaste vestea ca serdarul a 0 fugit. De aceea ostasii, agittndu-se In zadar, s-au Imprastiat valuri dup5. valuri
0 au pomit sa fuga. Nu an avut timp sa spunk: Bre, nu este adevarat, pasa se afla skit", ostasii, lasIndu-si caii si bagajele, au si inceput sa se reverse tnapoi ca un rtu, grupuri dupa grupuri si cu frica In suflet. Serdarul, vazind aceasta Invalmaseala si neavind Incotro, a Inalecat Impreuna cu cei din suita sa si a venit tnapoi, la locul unde se aflau corturile. Tocmai cei care dau zvon despre o Intimplare o iau la fuga 1 Ca dovada
a nenorocirii date de Allah, ostasii au fost cuprinsi toata noaptea de mare spaima, Inctt, pita dimineata, au umblat cete dupa cete buimaciti prin locurile
acelea prapastioase si cu paduri dese.
Clnd s-a facut ziva, oastea era distrusa de oboseala luptei din ziva trecuta
298
si de nesomnul din timpul noptii, precum si de spaima patrunsa In suflete. Nestiind drumurile si neavind calauze, ostasii au umblat si s-au invirtit in locuri muntoase si prapastioase. Oricit umblau prin locuri straine, drumul, for nimerea Intr-o mlastina si, neavind Incotro, se Intorceau tnapoi. Cei care, din Inttmplare, au dat peste trecatoare sau cei care, gasind calauze, an fost condusi la trecatoare, au venit la oaste. Nenumarate suflete de pedestrasi si calareti, care, negasind trecatoarea, au nimerit cu caii for In mlastini, au ramas Impotmoliti In noroaie. De aceea au pierit foarte multi musulmani. Ghiaurii acelor locuri, care dadeau si haraci In partea, aceasta, prindeau pe cei care ramtneau Impotmoliti In acele mlastini si, dezbractndu-i, Ii duceau cu miinile for proprii st-i predau ostasilor lui Ralthczi. Pe cei care nu se lasau prinsi si se opuneau, tI ucideau. Intr-adevar, putini oameni au nimerit pe dru" Oamenii lui Gheorghe Ralc6czi I. " Cemazi 1 1046 = 1 octombrie-30 octombrie 1636.
299
NAIMA TARIHI
83
mul salvarii. Din cei rama0, unii au murit ca martini, iar altii an pierit In mla§tini. Cei mai multi au cazut prizonieri. Cei care erau bogati au scapat cu timpul, dind avuii. Papiele pi ostasii irapra§tiati, care au scapat, au venit la Nasuh papzade §i i-au explicat situatia Intocmai. Pap, mindrindu-se, de forma, de distrugerea du§manului, i-a imbracat pe paple cu hilaturi. Dar pe Bekir pap, caruia Ii purta ura Inca dinainte, 1 -a pfrit padiphului, aruncind pe seama acestuia Intimplarea nenorocita, ca §i spaima pi fuga. Apoi, pornind de acolo, el a venit la Lipova §i s-a apzat in partea de dincoace a apei Mures. Din zi in zi, cei rama0 din oaste au venit mirati §i
cu inimile Infricopte. Deli, distrugindu-se oastea lui Rakoczi, situatia lui se schimbase In rau, totu0, cind el a aflat despre situatia ostirii islamice, s-a lacomit §i, pregatind o oaste grea ling5. Salonta, a pornit asupra Lipova. Unii dintre gaziii viteji au vrut sa mearg5. §i s5. dea mina cu ei 55, dar vizirul, vazind nelini§tea osta0lor, i-a impiedicat sä tread. apa Mureplui pi sa mearga la du§man. Scopul lui era sä mearga el cu oastea, dar, din intimplane, cazind ploi multe, pamintul a devenit un ocean de noroi. Ap cum se intimplase §i in oastea lui Bekir pap. 555, tntr -o noapte s-a
raspindit zvonul ca vizirul a atacat §i el pe ostaqii ghiaurilor, iar ace0ia, la rindul lor, s-au impr5.0iat fara motiv in timpul noptii §i an luat-o la fuga. Cei din oastea islamica, prinzind de veste, au trecut cu totii apa §i au vazut ca
imbelpgati, dupa ce au pradat optile lor. Unii spun ca. Nasuh papzade era un vizir meter In arta vicleniei. Un alaibei din sangeacurile Budei, care §tia limba neamurilor ghiaure, se
imbraca in haina lor §i, intrind !titre ei, Ii iscodea. El 1-ar fi chemat pe acel alaibei §i i-ar fi promis, pe ascuns, 1 000 de guru0 ca sa ridice oastea ghiaura, cu un viclepg oarecare, spre a ocoli lupta. Atunci, alaibeiul, impreuna cu citiva oameni, care ptiau limba ghiaurilor, imbracindu-se in hainele lor, s-ar fi amestecat spre seara, tntr -un fel oarecare, In optile lor. In timpul noptii, dezlegind friurile citorva cai §i lasindu-i sa intre printre osta0, ar fi inceput sa strige fiecare dintr-o parte in limba lor : Bre, ne-a calcat vizirul, sintem pierduti ! De ce stati ?". Crezind ca este adevarat, ghiaurii ar fi fugit. Nu este exclus ca aceasta masura inteleapta sä fie a unuia dintre vitejii isteti din serhat, care cunosc limba ghiaurilor. De acolo, Nasuh papzade s-a Intors la Buda §i a slobozit oastea. Salih pap a venit §i s-a apzat la Benaloka 5°
iar Bekir pap la Timipara.
bMORIREA LUI BEKIR PASA
Arzul lui Nasuh papzade fiMd aprobat, nenorocirea a cazut asupra lui. Bekir pap. §i s-a dat firman pentru intoarcerea Jui. Venind capugiii, 1-au luat pe Bekir pap. din Timipara 0, punindu-1 In lanturi de fier,
1-au adus cu caruta la Poarta. Sarmanul Bail- pap. zicea: Daca padiphul
"
AdicA
el se rlzboiasa.
556 Despre intimplarea cu Bekir papa vezi paginile anterioare, se Benaloka, Banya-Luka, oral In R.S.F.Iugoslavia,
MUSTAFA MAMA
84
300
ma 'va lasa sa vorbesc, eu ti voi face cunoscut care este originea Dar, nefiind lasat sa vorbeasca deloc, i-au taiat g1ttil indata ce a venit la Divanul imparatesc. Mai sus aratatul fusese mare imbrohor (misahor ). Era un batrin incercat si servise mult in trecut. De asemenea, el fusese si Valiu dct Bosnia. Nimerind peste o astfel de penorocire, data de Allah, a pierit printr-o intimplare ciudata. In locul lui, eialetul Timisoarei a fost dat lui All papa si apoi lui Hasan papa Completare. Autorul cronicii 67, in comentariul sau, spune: Cind Stefan Bethlen, fugind la Buda, se refugiase la Nasuh pasazade,_ acesta ticluise un arz fals, ca din gura ghiaurilor din Transilvania, zicind ca: « Noi it vrem crai pe Bethlen; Ralcoczi a ocupat Cara noastra prin forta si uzurpare. Rugam
ca Ralcoczi sa fie Inn.' turat si sa fie numit Bethlem Acel arz si malizarul lui Husein papa fusesera trimise la Istanbul prin zaimul numit Atesi-Mehmed aga, din Belgrad, renumit prin iuteala si prin abuzurile sale. Cind mai sus aratatul predase padisahului cererea pasei si ma.hzarul acela, talmaciul Zfilfikar se uitase la ele si spusese: 4
Cererea pasei este buna, dar aceasta jalba. (mahzar ) este falsae. Nu se daduse
1nsa crezare spuselor tahnaciului. Atesi-Mehmed, intrind in vorba, ceruse: 4 Padisahul meu porunceste ca Bethlen sa fie numit. Dad eu nu-1 voi clistruge pe afurisitul caruia i se spune RalcOczi, atunci sa mi se taie capul >. Zicind acesteai el 11 convinsese pentru emiterea firmanului. Cind intimplarea nu a reusit, padisahul I-a adus pe Atesi-Mehmed, 1-a predat lui Kara-Ali si a pus sa fie omorit, facindu-1 chebab (kebab) la flacara focului ...". EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI
302
ApTE58
... in prima zi a lunii rebi-ul-evvel ae fostul vizir Mehmed
papa a fost onorat din nou cu chemare la Serai si, dupa ce s-a discutat cu el despre treburile imparatiei, i s-a acordat eialetul Oceacov. El a fost numit serascher pentru paza acelor parti. In ziva a zecea 60, cind a iesit 0 a plecat cu alai, i s-au dat si hassurile sale de vizir ... OMORIREA FOSTULUI HAN INAIET GHIRAI 51
. 303
M'a'ria-sa padisahul lumii, adresindu-se lui Inaiet Ghirai, i-a spus: Vezi, Inaiet Ghirai, not nu ti-am facut nici un rau, dimpotriva, ti-am dat tron si devlet si eialet. Ca raspuns, to to -ai rasculat si, nerecunoscind binefacerea pe care ti-am facut-o, ai asediat si ai distrus din imparatia mea cetatile
Caffa si Chiba si ai omorit, pentru nimic, un beilerbei si un cadiu si multi musulmani".
57 Naima nu precizeaz1 de care autor este vorba aid. El se referk desigur, In principalul situ izvor, care este cronica lui Sarih-I11-Menarzade.
55 1047 H. = 26 mai 1637-14 mai 1638. 69 1 rebi I 1047 = 24 iulie 1637. ° 10 rebi 1 1047 = 2 august 1637. Este vorba de Tabaniyassi Mehmed papa. °I Inaiet Ghirai (1635-1638). el Bahadir Ghirai (1638-1642). " Selamet Ghirai, fost han (1608-1610).
83
ITATMA..TARIHI
Padisahul a poruncit ¢i Inaiet Ghirai a fost strangulatg De asemenea, a fost omorit Kantemir, pentru curmarea neintelegerilor dintre 'Mari si OCUPAREA CETATII AZOV (AZAK) DE CATRE GHIAURI 304
Sub pretextul de a-i invita la expeditie, Hussam t hirai adunase pe tatarii-nogai care locuiau de mai inainte prin partile cetatii Azov, pentru a duce la indeplinire propria sa rascoala. Aducindu-i prin partile Akkermanului, partile Azovului ramasesera goale. De aceea rebelii cazaci, pornind
305
cu ajutorul craiului de Moscova, au asediat cetatea. Azoy. Musulm.anii care se aflau inauntru s-au luptat. Cei mai multi au murit ca martiri, iar unii au cazut iprizonieri ,i.
308
SITUATIA DE LA POARTA .
Mai inainte, in timpul aparitiei rascoalei hanului, Kenan papa fusese trimis la paza cetatii Oceacov. Dup5. ce Mehmed pap. 64, car fusese mazilit de la vizirat, s-a du§ acolo, Kenan papa §i Nasuh papzadg au venit amindoi §i au stat la Divanul imparatesc. Ivindu-se unele fapte rele ale. lui Iani 65,
309
care era voievodul Tarii Romanqti, se emisese firman pentru prinderea §i uciderea lui, iar Mehmed papa, a§ezindu-se in localitatea numita Tulcea, 1 -a invitat la el. Acesta a pornit, dar cind a ajuns la o distanta de un menzil, a auzit de la populatie despre unele uneltiri. De aceea s-a intors O. a plecat in vilaietul sau. Cind au vb.'zut ca nu poate Ii adus, i-au dat, ca act de atragere, o scrisoare de raminere, mai departe, la domnie. Maimed pap., la rindul sau, s-a dus §i a iernat la Silistra . ... Musa pap., beilerbeiul de Buda, fiind insarcmat cu paza capitalei imparatiei, locul sau a fost acordat lui Mehmed papa 95a care se afla la paza 1,
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V OPT es
326
... In sfir§it, mai sus aratatul Piri papa a devenit apoi valiu de Hertegovina (Hersek ) §i apoi din nou valiu de Kilis. Mai tirziu, in tinipul rascoalei hanului tata'resc, a fost mazilit §i s-a dus la Silistra, unde s-a pus in slujba lui Kenan papa pentru paza Oceacovului
395
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V NOUA 139
397
EXPEDITIA LUI CHEHAIA PIALE
398
... Mai sus aratatul chehaia, potrivit poruncii sultanului, a ie§it pe mare §i, mergind mai intii la, cetatea Oceacov, a reparat-o in intregime. Dupa ce a pregatit cele necesare, prinzind de veste ca unele t'rmuri ale tinuturilor
" Mehmed papa, Tabaniyassi, mare vizir (1632-1637). " Iani, gresea15. de grade, in loc de Matei. E vorba dg Matei Basarab. 115a
86
Tabaniyassi Mehmed pa.Ta. Silistra sau Oceacov se refer& la una si aceeasi provincie.
6°a Nasuh pasazade Husein pasa. ,evval 1047 = 16 februarie-16 martie 1638. °a 1048 H. = 15 mai 1638 -3 mai 1639. 1049 H. = 4 mai 1639-22 aprilie 1640. 99
bfUSTAPA NAIMA
86
islamice au fost devastate, iar populatia exterminate de catre zece Oki , a pornit In partea aceea. Intllnindu-le la insula numita Tenza70, le-a luat pe toate zece. .
OMORIREA CAIMACAMULUI TABANIYASSI MEHMED PA$A
In timp ce se afla mai Inainte la Oceacov, mai sus aratatul papa, datarita lacomiei sale de avutie, incercase A. dea domnia Tarii Romanqti fiului voievodului Moldovei 72, dar nu fusese In stare de aceasta. Devenind caimacam,
399
pentru a-§i realiza dorinta, el a Incercat sa atraga pe padiph de partea sa, facindu-1 sä numeasca pe mirahorul cel mic, Siav114 aga, pentru instalarea noului voievod. Mirahor aga, luindu-1 pe noul voievod, a pornit cu oastea moldoveana In Tara Romaneasca. Voievodul mazilit, neavind Incotro, a pornit sa se opuna. de frica. Intr-o noapte, el a atacat oastea moldoveana §i a Impr4tiat-o. Dupa aceea 1-a trimis pe mirahor aga, la Poarta fericirii cu cinste §i cu. onoruri, pentru a se ruga ca domnia sa-i fie lasata tot lui. Padisahul, nelin4tit de ivirea noii situatii, in ziva de 20 a lui aban731-a trimis pe pa0. la Yedi-Kule pi a pus ca In noaptea aceea sa fie gituit. Pine la venirea marelui vizir, caimacam a fost, timp de vreo 20 de zile, Husein pap.. Aceste povestiri sent cele scrise In Fezleke de Kiatib Celebi 74. Dar raposatul Vedjihi 76,
care era mub.urdarul lui Kara-Mustafa pap, devenit §i el mare vizir de capudan §i rams la Bagdad, scrie in Cronica (Tarili) sa contrariul, ziclnd ca, pe and sus-numitul vizir Tabaniyassi , , fiind suparat pe faptul ca pi mai Inainte se facuse caz la imparatie in legatura cu mazilirea, fara s5. se fi cerut parerea lui, a raspuns astfel capuchehailor amintiti mai sus: Acum nu e cu putinta sä fie convins padiphul, dar cind va veni cel care este numit, sa nu-i dea voie sa-i is domnia §i sa-1 trimita
pe mubaqirul mirahor aga cu daruri scumpe pi pompoase pi cu scrisori de Inchinare, pentru a se ruga sa ramina tot el 77. Atunci se pot depune sfortari ca sa ramina tot el. In felul acesta se poate obtine ceea ce se dore§te. Atit timp cit not sintem de partea lui, sa nu-i fie teama ca va fi pagubit". De asemenea, ar fi dat, pe ascuns, §i scrisoare. De aceea ace§tia, la rindul lor, nepermi%Ind sa ocupe scaunul Tarii Romane§ti, ar fi Indraznit
sa-1 trimita pe mirahor aga cu daruri scumpe pi cu scrisori de rugaminti. Chid padiphul a auzit ca voievodul Tarii Romanqti nu a primit mazilirea, 70 Tessa sau Teneza. 77 Kasim 1049 = 26 octombrief 7 noiembrie 1639. 71 loan, fiul lui Vasile Lupu. " 20 paban 1049 = 16 decembrie 1639. " Cronicar (vezi Cronici turcegi..., vol. 11). 76 Ibidem.
" In sensul a. fusese mazilit din postul de mare vizir. 77 Matei Basarab.
NAIMA TARIHI
400
87
a hotarit sa se faca pregatiri pentru numirea de serdari si pentru trimiterea de osti in vederea pedepsirii lui. Atunci Silandar pasa, pentru a linisti mania padisahului, a spus in mod amanuntit urmatoarele: De citiva an incoace oastea islamica, fiind ocupata cu lupte pe uscat pe mare, n-a mai avut zile de odihna. De aceea sa fie pedepsiti cei care au prezentat in fata imparatiei voastre astfel de tulburari si sa-i mentineti Mehmed pasa. Atunci s-au scris numaidecit scrisorile de raminere pe loc pentru voievozii mai sus a.ratati si ei au dat imparatiei &rile lor fixate, dupa ce maria-sa
Silandar pasa a inghitit cei 50 000 de florin. Dar cronicarul $arih-ill-Menaroglu.78, dind ceva mai multe amanunte despre acest eveniment, spune urmatoarele cu privire la omorirea lui Tabaniyassi Mehmed pasa: Mai sus aratatul pasa a fost un vizir renumit. El a luat din nou sub control tinutul Egiptului, iar cind a devenit mare vizir, chiar si atunci el a slujit din suflet cu sinceritate pe maria-sa padisahul, omorindu-i pe zurbagii". 401
402
la Istanbul si si< fie intrebat. Silandar pasa era in dusmAnie cu Kara-Mustafa pap, care se temea cA acesta Ii va lua locul. Mehmed pasa, fund caimacam, 11 apAra pe marele vizir Kara-Mustafa pasa, aflat in Orient. Amindoi fiind albanezi, ceilalti, Silandar' Mustafa pasa si partizanii lui, erau nelinistiti de renumele lor. De aceea au
cAutat s1-1 omoare cit mai repede, cel putin, pe Mehmed pap>. 403
ca Aga Matei 79, banul Tarii Romanesti, sä fie mazilit, deoarece se opune prearii avaieturilor si zaherelelor fixate pentru bucataria noastra $i se scuza fata de omul nostru care s-a dus acolo. SA-1 maziliti pe acesta si sä numiti pe cine credeti de euviinta". El stia ca mazilirea lui Matei Basarab 80 $i numirea fiului voievodului Moldovei se planuiau in taina §i ca se cautau motive pentru realizarea acestor ginduri. De aceea $i -a inceput intriga prin a sprijini dorintele lui 81. Caimacamul, fiind un naiv, a considerat ca satisfacerea dorintei lui Silandar poate determina raminerea sa in post, dar s-a pacalit, deoarece acesta era doar un motiv pentru realizarea propriului sau scop 82. Astfel, el a fa'cut arz padisahului, asa cum s-a spus, si 1-a pus de 1-a mazilit
Basarab). Silandar pasa, atasind pe omul sau, numit Tatar-Suleiman, pe
404
linga mirahor aga, care era trimis pentru instalarea noului voievod, i-a scris in taina lui Aga Matei si o scrisoare, corespunzatoare sfaturilor date capuchehaii acestuia si in care li facea cunoscute urmatoarele: Sa nu accepti mazilirea trimitindu-1 pe mubasir multumit, sä to rogi pentru o scrisoare de raminere". Chid Aga Matei i-a alungat pe cei care se dusesera, padisahul s-a miniat de 78 Sarih-til-Menaroglu Ahmed efendi, istoriograf otoman (vezi si nota biobibliograficA despre Naima).
7° Aga Maid, Matei Basarab. 80 In text: Caimacam", in loc de Aga-Matei", adica Matei Basarab. 81 Ale caimacamului Tabaniyassi Mehmed pap.. 8° Silandar Mustafa pasa.
88
MUSTAFA NAIMA
aceasta, iar Silandar pap a gasit prilejul sa-i vorbeasca. El i-a spus: Padiphul men, abia s-a inlaturat pericohll persan. Cit timp In partea Transilvaniei se afla un atitator afurisit ca RakOczi, este mai potrivit sä fie uci§i cei care an condus *i an pus la tale astfel de intrigi" 33. Ce o mai fi spus, dar pe Mehmed pap. 1-a trimis la Yedi-Kule. Se spune ca In hatt-i-§eriful emis pentru 1ntemnitarea lui Mehmed pap., acesta era insultat §i amenintat
pentru aceasta treaba §i se mai scria: Ce mare tradare este ca, in astfel de timpuri, sa fiu pus sa mazilesc pe voievodul Tarii Romane§ti!" Se mai spune ca neputinciosul Mehmed pap. pastra In buzunarul sau tescherelele sosite In
acest sens " de la Silandar pap.. CA
.
407
COMPLETARE $1 DESPRE 1NTOARCEREA 0$TIRIL ISLAMICE
408
Dupa trei menziluri, , a sosit la oaste muteferrika-bast al marelui vizir, care plecase cu vestea cuceririi 85 in Tara Romaneasca OL Moldova.
Auzindu-se de abuzurile lui peste masura, pe drumuri, el a fost omortt . COMPLETAREA EVENIMENTELOR
420
424
... In luna §aban 87, din pricina voievodului Tarii Romane§ti, vintul miniei 1-a lovit pe fostul vizir, caimacamul Tabaniyassi Mehmed pap.. Cind a fost trimis la Yedi-Kule, mai sus aratatul papa pastra anume in buzunarul sau tescherelele lui Silandar pap., sosite in aceasta privinta, ca sä le trirnita padiphului. S-a straduit §i a depus eforturi pentru indeplinirea
acestei indatoriri a sa, dar nu i-a fost cu putinta. Prin uneltirile §i atitarile lui Silandar pap., el a fost ucis fara intirziere. Silandar pap., punind sa i se aduca acele acte, a scapat de primejdie VNTRONAREA SULTANULUI IBRAHIM HAN I" CELELALTE EVENIMENTE DIN ACELA$I AN <1049>
428 432
In zilka'de 88 eialetul Budei a lost acordat lui Musa pap.. §ilandar pap a fost transferat la Timisoara. Ib§ir pap. a fost trimis la Silistra, iar Djendi-Halil pap. a fost mazilit MAZILIREA LUI CAPUDAN-PA$A 89
