S~NAPSE
Prezentare de caz
oala
ar
Elena D08RiCĂ*
Termenul de demenţă sperie încă pe foarte multă lume. Este foarte dificil pentru familii să afle, să accepte că cineva drag lor are acest diagnostic. Dincolo de dimensiunea dramatică a termenului (pe care multe persoane îl rostesc cu teamă sau uneori chiar cu dispret, confundându-I adesea cu o stare de agitatie şi de confuzie totală), se află o gamă de simptome frecvent întâlnlte la personele cu boli cerebrale care conduc la deteriorarea, şi pierderea celulelor creierului. Cea mai frecventă formă de demenţă este boala Alzheimer. Alte tipuri de demenţe sunt: demenţa vasculară (inclusiv dementa multi-infarct), demenţele alcoolice, dementa cu Corpi Lewy şi boala Pick. Ceea ce au În comun toate aceste boli este deteriorarea celulelor nervoase astfel încât creierul nu mai poate funcţiona la fel de bine ca Înainte. STUDIU DE CAZ NUME: B.Ivi. V,Â.RSTA:74 ANI Pensionara, studii superioare gie)
(profesor de biolo-
Pacienta s-a prezintat ia evaluare ambulatorie la Centrul Memoriei împreună cu soţul În anul 2005. Are un aspect neîngrijit. Întrebată de ce s-a prezentat la consultatie D-na B.IVI. afirmă că "am început să uit unele lucruri, dacă fac o mişcare mai rapidă uit". Locuieşte cu soţul într-o casă la curte, În Slobozia, jud. lalornita. Au apă curentă, dar se încălzesc cu lemne (sobe). Are 2 copii. 2 fii care sunt stabiliti În Bucureşti. Un fiu este arhitect, celălalt inginer constructor. Sunt foarte ocupaţi, au propriile familii, dar păstrează contactul telefonic cu părinţii şi-i vizitează la circa 1 lună. A mai avut o fiică, profesoară de pian, cu diagnostic de tulburare schizo-afectivă care s-a sinucis (în urmă cu 1 an). D-na B.M. a îngrijit-o multă vreme pe fiică: o însoţea în toate spitalele, avea grijă să îşi ia rnedicatia, iar moartea acesteia a fost o mare lovitură pentru ea.
Soţul, În vârstă de 80 ani, este grijuliu, vorbeşte blând cu pacienta, o linişteşte când acesta plânge arnintlndu-sl de fiica decedată. Îmi declară că pacienta găteşte mai sumar în ultima vreme, şi că ... "avem semipreparate". EI o ajută cu cumpărăturile zilnice şi cu curăţenia locuinţei. Tot de la soţ aflăm că până de curând el nu fost foarte implicat În treburile gospodărestl, dar seslzănd că soţia sa nu mai face faţă s-a implicat mai mult. Totuşi, "ca bărbat mă descurc mai greu". Se pare că şi fii, care îi vizitează cam la 3-4 săptămâni au remarcat că ... "nu mai este casa la fel de curată". Evaluarea pacientei a fost făcută de către echipa multidisciplinară de la Centrul Memoriei formată din: psihiatru, psiholog, neurolog, asistent medical. Examinarea psihologică: Contactul psihic a fost stabilit cu uşurinţă. Contact vizual prezent. Mimică şi gestică hipomobile. Ritm şi flux verbal În limite normale. Discurs coerent, sărăcit. Continut iegat de moartea fiicei, declară că a fost ornorătă, idei de prejudiciu. Labilitate emoţională. Îi dau lacrimile când povesteşte de decesul fiicei ("au ornorăt-o, i-au dat ceva noaptea şi m-au adormit şi pe mine, i-au pus tifon În nas"). Râde inadecvat În timpul interviului. Tulburări de concentrare şi de menţinere a atenţiei. Fără tulburări de evocare a unor evenimente sociale recente. Tulburări ale memoriei autobiografice (nu mai ştie anul când s-a pensionat, nu ştie cu exactitate ce vârstă are). Tulburări de fixare şi evocare mnezică (Adas-cog: 4,5,6 din 10 cuvinte prezentate, Proba Rey - 5,7,7,6,7 - din 15 cuvinte prezentate - nivel de redare sub limite normale). Capacitate de păstrare scăzută (evocă 4 cuvinte din 15 prezentate după aproximativ 30 de minute). Capacitate de recunoaştere sub limite normale (9 cuvinte din 15 prezentate). Uşoare tulburări ale praxiei de construcţie. Tulburări de reprezentare vizuo spaţială
'Asistent medical principal, Coordonator activităţi Centrul Memoriei, Sp. Clinic de Psihiatrie"Prof.
Or. AI. Obregia"
56
Elena Dobrică - Prezentare de caz. Boala Alzheimer
Adas-coq: 29 - stadiu moderat - deficite semnificative În memorie şi coqnitle. Proba Rey - 5,7,7,6,7 cuvinte din 15 prezentatetulburări prezente ale memoriei de fixare şi de evocare. Scala Reisberg - 5 - declin cognitiv moderat. MMSE - 19. Concluzii: tulburări ale memoriei de fixare şi evocare, capacitate de abstractizare uşor diminuată, capacitate de achiziţie a unor informaţii noi scăzută, tulburări de reprezentare vizuo spaţială. Tomografia computerizată - Atrofie cerebrală şi cerebeloasă. Microlacune sechelare vasculare capsulo-lentlcular bilateral. Ex. Neurologic - Lacunarism cerebral. Sd. Pseudobulbar. TA - 170/80 mm Hg A.V.- 71 b/min In tratament cu Captopril 1 tb pe zi. S-a stabilit următorul diagnostic: Dementa Alzheimer formă moderată, stadiu 5 pe scala Reisberg. Hipertensiune arterlală, AVC în antecedente. • La finalul exarninăni, împreună cu medicul psihiatru am stabilit o întâlnire cu DI B. pentru a-i comunica diagnosticul. Ştiam că Di B. va accepta cu greu acest diagnostic după cele petrecute cu fiica lor .... Am început prin a-I sfătui pe DI B. să păstreze legătura cu medicul de medicină internă pentru supravegherea tensiunii arteriale a pacientei (eventual creşterea dozei de Captopril). Apoi dl B. a fost informat de diagnostic şi despre faptul că boala este degenerativă. Mi-a marturisit că se astepta ca soţia sa să Îşi poată trata boala şi să se vindece. Se pare că boala şi moartea fiicei l-au secătuit de puteri. Ne-a mărturisit: "nu ştiu dacă mă pot descurca ..... Vă rog să explicaţi situaţia şi fiilor mei". Ne-a rugat să vină împreună cu unul dintre fii pentru a-i anunţa diagnosticul mamei. Am respectat dorinţa dlui. B. şi am stabilit o altă Întâlnire la care să poată fi prezent şi fiul cel mare. Soţul pacientei primeşte schema de tratament, i se
explică posibilele efecte adversa ale medicamentelor şi este rugat să sune dacă apare unul dintre efectele adverse menţionate. Familia este rugată să revină după 3 luni de tratament pentru reevaluare. Tratamentul medicamentos urma să fie: - Rivastigmina - 1,5 mg - pacienta va lua; 1,5 mg + 1 ,5mg timp de 2 săptămâni 13 mg + 3 mg timp de 2 săptămâni I 4,5 mg + 4,5 mg timp de 2 săptămâni 1 6 mg + 6 mg doza de întreţinere. - Risperidona cp. 1 mg - Trazodona cp. 150 mg L-am invitat pe DI B. să participe la grupurile de suport organizate de Societatea Română Alzheimer, la unul dintre grupurile la care sunt co-terapeut, Grupurile de suport sunt formate din 6-8 persoane, întâlniriie au loc o dată pe săptămână, timp de o oră. La aceste întălniri se folosesc materiale video, audio care descriu şi alte experienţe interesante ale altor oameni care trăiesc o situaţie similară, materiale de specialitate care Îi pot ajuta pe aparţlnători să se adapteze la noua situaţie de viaţă. Oul B. a fost integrat Într-un grup pentru apartlnătorii cu pacienţi aflaţi În stadiile incipiente de boală, pentru a înţelege care sunt stadiile de evoluţie ale bolii, pentru sfaturi practice legate de evenimentele care pot apărea. La un interval de 1 lună de la stabilirea diagnostieului, la grupul de suport la care DI B. participă, vine şi unul dintre fii săi, care ne mulţumeşte pentru ajutorul acordat părinţilor lui şi ne povesteste că a reuşit să o convingă pe mamă să accepte ajutorul unei femei pentru curăţenia casei şi că de acum îi va vizita mai des, fiind mai atent la nevoile părinţilor. Doreşte, de asemenea, să se Înscrie ca participant la grupurile de suport preocupat fiind de riscul genetic la care este expus (are 45 ani). Ne mărturiseşte că are un fiu de 7 ani şi că ar vrea să ia măsuri din timp dacă sunt sem ale de alarmă .... Oricând este posibil ca fiecare dintre noi să fim pe cei care uită!"
in situaţia D-ne! B. "Să nu-l uităm niciodată
